Medicii de familie se consideră victima politicii salariale din sectorul bugetar: „Tot ce s-a dat la rectificare merge către salariile celor din spitale“

Aproximativ 40 de medici de familie s-au strâns în faţa Prefecturii Olt FOTO: Alina Mitran

Zeci de medici de familie au pichetat sediile Prefecturii şi Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, semnalând că situaţia a devenit de nesuportat, condiţiile de muncă, finanţarea şi multe-multe ale probleme făcând activitatea medicilor aproape imposibilă. „Ne orientăm spre altceva în condiţiile astea“, spun medicii.

Asigură cele mai multe consultaţii, sunt prima verigă a sistemului de sănătate, dar sunt lăsaţi la coadă când vine vorba de finanţare, s-au plâns astăzi medicii de familie, atrăgând atenţia că sunt foarte aproape de o mare grevă dacă revendicările lor nu vor fi soluţionate.
Lucrează cu sisteme informatice care s-au dorit revoluţionare, dar care au ajuns să ţină pacientul şi o oră în cabinet pentru a putea pleca de aici cu reţeta. Sunt obligaţi să facă munca altora, se mai plâng medicii de familie, care prezintă ca exemplu faptul că li se pune în cârcă verificarea calităţii de asigurat a pacientului, deşi acest atribut ar trebui să fie al CAS. „Îi dai reţetă în 2, iar până la sfârşitul lunii pierde calitatea de asigurat. Eu pierd acel serviciu, deşi nu am de unde să ştiu ce se va întâmpla în perioada imediat următoare. Ni se confirmă calitatea de asigurat din trei în trei luni, interval în care se pot întâmpla multe. Iar noi suntem sancţionaţi“, spun medicii, care astăzi au semnalat o serie de alte probleme, resimţite din plin de pacienţi, dar încă nerezolvate.

„Medicina de familie este cea mai emigrată specialitate“

În cursul anului trecut, a declarat preşedintele onorific al Societăţii Medicilor de Familie Olt, Viorel Rădulescu, din România au plecat spre zări mai senine 1.464 de medici, 377 având la bază specializarea medicină de familie. „La nivel de ţară, în judeţul Olt mai puţin, cea mai emigrată specialitate este medicina de familie. (...) Oare-au plecat de bine? Nu cred!“, a spus medicul, cei aproximativ 40 de medici care au venit la pichetare, însoţiţi şi de câţiva pacienţi, ridicând o mulţime de alte probleme.

Delegaţii medicilor de familie au depus memoriul şi la CJAS

„Timpul trebuie rezervat pentru consultaţii“, a spus preşedintele Societăţii Medicilor de Familie Olt, Mihai Ungureanu, subliniind problemele de natură birocratică. „Nici măcar nu te lasă sistemul să poţi să oferi în continuare consultaţii, pentru că trebuie să stai să vezi dacă s-a validat reţeta“, a spus dr. Ungureanu, subliniind că reţetele off-line şi alte posibilităţi despre care vorbesc de fiecare dată reprezentanţii CJAS sunt, în fapt, greu de pus în practică, pentru că nici medicul şi nici farmacistul nu sunt dispuşi să-şi asume riscul invalidării serviciului, care se traduce, în cele din urmă, în bani pierduţi.

Banii medicului de familie, insuficienţi pentru tot ce are de plătit

Deşi în memoriul depus de reprezentanţii medicilor de familie mai întâi la Prefectura Olt, ulterior şi la CJAS Olt, aspectele sunt mult mai vaste, medicii au insistat pe realitatea că banii pe care-i câştigă sunt aceiaşi de ani de zile, în timp ce costurile au crescut. „Tot ce s-a dat la rectificare merge către salariile celor din spitale“, a spus dr. Rădulescu, criticând faptul că la rectificarea din trimestrul III, de la care medicii de familie aveau mari speranţe, în Olt s-au alocat doar 150.000 lei, o sumă de patru ori mai mică decât suma alocată în trimestrul III al anului 2016. Cu toate acestea, acuză medicii, şi asistenţii medicali din cabinetele medicilor de familie ar trebui să încaseze, de la 1 ianuarie 2018, cel puţin aceleaşi salarii ca în prezent. Iar câştigul net al unui asistent medical din acest sector sanitar este foarte mic – în medie de 1.400-1.500 lei/lună -  admit medicii, însă spun că nici nu pot oferi mai mult în condiţiile date, motiv pentru care personalul mediu se îndreaptă, atunci când se iveşte ocazia, spre sistemul public, unde „este foarte bine că veniturile au ajuns aproape de cele din afară“.

Medicii de familie cer alocarea a cel puţin 10% din fondurile Sănătăţii medicinii de familie, valoarea actuală, de 5,64%, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană, Bulgaria având, spre exemplu, 7,8%. O corelare a tuturor componentelor sistemului de sănătate de asemenea se impune, au mai spus medicii, altfel problemele unei populaţii îmbătrânite şi neinvestigate nu vor putea fi rezolvate doar de medicina primară. „Ni s-a imputat că nu facem profilaxie. Pacienţii noştri sunt atât de mulţi bolnavi încât nu ne permite timpul să ne gândim care dintre pacienţii din listă n-au mai venit de doi, de trei ani la cabinet“, a mai spus medicul Mihai Ungureanu.

Reprezentanţii instituţiilor unde memoriul medicilor de familie a ajuns au dat asigurări că acesta va fi transmis mai departe, dar şi că, din discuţiile purtate, o parte dintre revendicări ar fi deja în curs de rezolvare.