Mesaj din judeţul în care au fost omorâţi 100.000 porci într-o lună: „Singura soluţie e vaccinarea. Care nu există“
0
De Crăciunul care se apropie, doar un român din cinci va pune pe masa de sărbătoare carne de porc din producţie autohtonă, spun reprezentanţii producătorilor. Despre cum s-a ajuns aici am stat de vorbă cu preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, dr. Ion Bozgă.
Judeţul Olt are la această dată aproximativ 30 focare active de pestă porcină africană, iar cel mai grav aspect este că cinci dintre acestea sunt în ferme comerciale. Peste 100.000 porci au fost sacrificaţi la începutul toamnei, într-un interval de o lună, în aceste ferme, cel mai mare efectiv decimat într-un timp atât de scurt ca urmare a măsurilor dispuse în focar. Cifra este uriaşă şi a atras, de altfel, atenţia ANSVSA, dar şi a autorităţilor de la nivelul UE care execută în această perioadă o misiune de audit în ţara noastră. Despre cum s-a ajuns aici am stat de vorbă cu preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, dr. Ioan Bozgă.
„Întrebarea e cum reuşeşte atât de repede să se transmită“
Medicul este de părere că acest subiect nu era abordat la această dată având pe masă cifrele unui dezastru pentru consumatori şi producători deopotrivă dacă se acţiona de altă manieră cu mai bine de doi ani în urmă, la apariţia primelor focare. Atunci, însă, cei cu putere de decizie s-au ferit să acţioneze ferm dintr-un motiv simplu: în joc erau anumite interese. Astfel virusul s-a răspândit rapid, deşi rămân încă întrebări fără răspuns şi cu privire la transmitere, spune medicul.
„Dacă măsurile astea erau luate cu doi ani şi jumătate înainte, cum trebuia… Pesta e transmisă de porcii mistreţi, ei sunt cei care o propagă. Peste tot, mai ales în sudul ţării, noi avem porci mistreţi. (…). Acum întrebarea e cum reuşeşte atât de repede să se transmită. Ştiinţa nu ştie să răspundă la absolut tot. Spun că nu se transmite prin vectori, adică prin ţânţari, prin păsări, prin, prin, prin... Dar altfel nu s-ar explica în anumite situaţii cum a pătruns în complexele industriale unde s-au respectat, teoretic, toate normele de biosecuritate, decât probabil că există şi o asemenea sursă de transmitere“, spune medicul.
Un alt scenariu este cel în care mistreţii au ajuns în culturile fermierilor, iar de acolo furajele contaminate au fost aduse în gospodării. Ca acest lucru să nu se întâmple, ar fi fost nevoie ca mistreţii să fie rapid neutralizaţi.
„Dacă porcii mistreţi au trecut prin lanul de porumb şi porumbul a fost recoltat şi după aceea băgat în hrana porcilor, da (n. red. – virusul a ajuns în gospodărie), la ţară oamenii fac chestiunea asta. (…) Asta trebuia făcut atunci, când au trecut porcii mistreţi Dunărea, atunci trebuiau omorâţi. În momentul acela trebuia luate măsuri radicale. Interesele politice, interesele vânătorilor care au fonduri de vânătoare, în rândul oamenilor politici, au determinat să nu propună asemenea măsuri. Acum, în momentul acesta, România este un focar de pestă porcină“, constată medicul.
„Ei nu fac complexe de milioane de suflete de porci, sau de zeci de mii“
Reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de porci estimează că doar un român din cinci va consuma de Sărbători carne de porc crescut în ţară, iar asta şi din cauza faptului că nu doar în gospodăriile populaţiei pesta procină africană a decimat efectivele, sau de frica ei gospodarii au renunţat să mai crească porci, dar şi marile ferme au avut enorm de suferit. În ultimele câteva luni, a precizat Ioan Ladoşi, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Carne, într-o intervenţie la Digi 24, au fost sacrificaţi aproximativ 600.000 porci din exploataţiile comerciale.
„Efectivele aproape că s-au înjumătăţit“, spune medicul Ioan Bozgă. Ceea ce, din fericire pentru micii fermieri, nu se mai întâmplă în prezent este aplicarea politicii de a sacrifica toţi porcii dintr-o localitate atunci când apare un focar într-o gospodărie, aşa cum s-a întâmplat spre exemplu, în judeţul Olt, în Rusăneşti, la debutul epidemiei. Măsura, în schimb, este în continuare aplicată în fermele comerciale în acre apar focare
„Au zis – omorâm tot UAT-ul. Păi, e o prostie, dar a fost lipsa de experienţă a celor de la Autoritatea Veterinară care au transmis mesajul ăsta în teritoriu, pentru că ei probabil că au consultat specialişti din exterior. Păi, în exterior nu există, în afară de România, Bulgaria, jumătate din Ungaria şi câteva curţi în Polonia, nu există gospodăria populaţiei. Exită doar ferme şi acolo facem o fermă izolată. Nu intră nimic în ea. Acolo, când a intrat, şi apare un focar într-o fermă, acea fermă se lichidează, dar ei nu fac complexe de milioane de suflete de porci, sau de zeci de mii. Ei le fac mai mici, ca dacă se întâmplă o chestiune de felul acesta să nu fie pierderea atât de mare şi să poată acţiona. Dar noi suntem giganţi. 37.000 capete au avut la Tufeni (n. red. – unde funcţionează una dintre fermele din Olt în care a ajuns pesta porcină africană)“, a mai spus medicul.
„Boala asta noi n-am învăţat-o când eram studenţi. Evoluţia ei e foarte delicată“
Pentru a ţine epidemia de PPA sub control autorităţile sanitar-veterinare ar avea nevoie de mult mai mult decât există la acest moment în direcţiile sanitare veterinare din judeţe. Lipsa personalului este o problemă deja îngrijorătoare în cinci judeţe. În Olt, spune dr. Bozgă, 30 de comune din cele 104 sunt neacoperite. Medicii veterinari de aici s-au pensionat sau au luat calea Germaniei sau Angliei, iar în locul lor, pentru că posturile nu au fost bugetate, nu a mai venit nimeni. Despre boala în sine, pe de altă parte, încă nu se ştiu multe lucruri, informaţiile fiind, ca şi în cazul COVID-19, spune medicul, în continuă dinamică.
„Evoluţia pestei e foarte delicată. Diferă de ce ştiam noi înainte cu pesta porcină clasică. Sunt momente când evoluează şi fără febră. O boală infecţioasă, la toate speciile de animale, şi la om, evoluează cu febră. Şi din momentul când nu are temperatură, are temperatură normală, te gândeşti la orice stare toxică datorită unei alimentaţii, ce greşeli alimentare se pot face pe furaje. Şi am avut situaţii când nu a evoluat cu semne clinice. Singurul complex unde a evoluat cum ştiam a fost Tufeniul. Acolo, într-adevăr, treceau în hală pe la un capăt şi peste un sfert de oră când se întorceau îi găseau morţi, în rest, nu. Semnele diferă, de aceea medicii, unii, au fost induşi în eroare, pentru că evoluţia ei diferă“, explică medicul.
Dintr-o astfel de situaţie, având în vedere amploarea pe care epidemia a luat-o la nivelu ţării, s-ar putea ieşi doar prin vaccinare, însă vaccinul care să combată peste porcină africană la această dată nu există. „Boala asta noi n-am învăţat-o când eram studenţi. Şi acum s-au făcut instruiri, cum e şi la COVID, până când se va afla ceva se cercetează. (…) Singura soluţie e vaccinarea, care nu există. Au scos vaccinul contra pestei porcine clasice, care asigura o uşoară imunitate şi pentru africană, nu se mai face în toată Uniunea Europeană. Dacă nu se chinuie să scoată vaccin împotriva acestui virus poate deveni o mare problemă“, a conchis preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
