Olivia, autoarea unei lucrări despre Nadia Comăneci premiate de Comitetul Olimpic Român: „Tensiunea pe care o acumulam se ducea la antrenamente“
0
Excelează la Limba Română şi Matematică, însă se bucură de fiecare moment în care poate face sport. Modelul ei este Nadia Comăneci, iar cronica „Nadia - nota 10 şi excelenţa într-un sport al efortului şi al inimilor vibrânde“ i-a adus cel mai frumos cadou de Moş Nicolae.
Olivia Paraschiva, elevă în clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu“ din Slatina, este o adolescentă pentru care premiile la concursurile şcolare şi extraşcolare nu sunt o surpriză. Ultimul, însă, i-a adus o bucurie enormă.
În ziua de Sfântul Nicolae a primit, chiar la şcoală, un colet de la Comitetul Olimpic Român. Lucrarea sa, „Nadia – nota 10 şi excelenţa într-un sport al efortului şi al inimilor vibrânde“, a fost răsplătită cu prima menţiune la secţiunea Cronică/Reportaj sportiv a Concursului Naţional de Literatură şi Jurnalism Sportiv „Un Condei Numit Fair-Play”, diploma fiind însoţită de un set de cărţi.
Concursul s-a desfăşurat, ca mai toate competiţiile din această perioadă, în condiţii speciale. Aproape 900 de elevi au trimis lucrări pentru cele trei secţiuni, semn că interesul pentru lumea sportului există. Ba, copiii îşi doresc acum mai mult decât înainte de pandemie să facă mişcare şi să practice, din nou, un sport. Cel puţin asta i se întâmplă Oliviei, care nu întâmplător a ales să scrie despre performanţele Nadiei Comăneci.
A încercat până acum două sporturi
„Îmi place sportul, am practicat când am fost mică tenis de masă, mi-a plăcut, însă a trebuit să renunţ pentru că se suprapunea cu învăţatul şi nu mă mai descurcam aşa de bine. Am renunţat în clasa a IV-a. Am făcut, dacă nu mă înşel, un an sau doi. Îmi place şi gimnastica, am făcut şi un an de gimnastică, nu am mai continuat acum, cu COVID-ul. (…) Nu am mai făcut în ultimul timp, dar m-am gândit să mă reapuc. În special gimnastică, mi-a plăcut de când am fost mica şi acasă eu încă mai fac chestii, să mă antrenez“, a mărturisit Olivia care este legătura sa cu domeniul sportiv.
Concursul organizat de Comitetul Olimpic Român l-a abordat în schimb ca pe un demers literar, pentru că îi place mult limba română. Are mai multe premii câştigate la concursuri, ultimul chiar anul acesta, un loc II, în echipă, la faza naţională a concursului „CDIdei în cărţi“, însă spune că niciodată nu se gândeşte neapărat la premii, ci se bucură de drumul parcurs. Mai mult, dacă poate face echipă cu colegii de clasă, experienţa e cu atât mai frumoasă - spune Olivia.
Talentul elevei a fost răsplătit FOTO: Facebook/Şcoala Gimnazială Eugen Ionescu Slatina
„Nu este primul premiu luat. Am obţinut premiul II la naţională, cu Nadolu Maria şi Filişanu Andrei, colegii mei. A fost un concurs pe echipe, au fost două faze, ne-am calificat, după am fost la naţională. După care am auzit şi de acest concurs care mie mi-a plăcut foarte mult şi m-am gândit să fac cronică pentru că, nu ştiu, mi-a plăcut să vorbesc despre viaţa Nadiei Comăneci, care este un model pentru mine“, a dezvăluit eleva.
Ştia multe lucruri despre sportiva-fenomen, însă a avut surpriza să descopere încă multe altele, în demersul de a face o documentare serioasă. Olivia îşi doreşte mult să o întâlnească şi s-a gândit şi ce întrebare ar vrea în primul rând să-i adreseze.
„Nadia este un model pentru mine şi aş vrea să o întreb cum i-a venit ei pasiunea pentru gimnastică. Eu am descoperit-o târziu, de exemplu“, spune Olivia Paraschiva, care, deşi ştie că nu mai poate face, la 13 ani, gimnastică de performanţă, are de gând să se întoarcă în sala de antrenament.
Bârna este aparatul care o atrage în mod deosebit, chiar dacă în sala de la Palatul Copiilor „Adrian Băran“ din Slatina, unde a descoperit gimnastica sportivă, nu a avut posibilitatea să exerseze.
„Parcă toată tensiunea pe care o acumulam se ducea la antrenamente“
Prioritatea adolescentei rămâne învăţatul, visul său fiind acela de a deveni învăţătoare sau profesoară de Matematică, ceea ce nu o va împiedica să facă şi cronică sportivă pe viitor, ca pasiune. Chiar dacă altor elevi li s-a părut dificilă perioada petrecută în online, Olivia spune că faptul că s-a bucurat de susţinere, şi în familie, dar şi al şcoală, a făcut-o să nu observe prea mult dezavantajele.
„Susţinerea pentru mine e foarte importantă. Doamna Constantinescu Gabriela, profesoara de Limba Română, a fost una dintre persoanele care m-a ajutat cel mai mult. De fiecare dată, dacă aveam o idee mă lăsa să o lucrez aşa cum cred eu, aşa cum simt eu, şi susţinerea pe care mi-o dădea şi încrederea sunt de neexplicat. În momentul în care ţi se spune de atâtea ori – nu poţi să faci, n-o să obţii! - nu mai ai acea încredere şi parcă nici nu-ţi vine să te-apuci. Sau poţi s-o faci, dar mai greu. Iese mai frumos când eşti susţinut, când sunt persoane lângă tine care te ajută“, crede adolescenta.
În pandemie a avut timp mult mai mult să se dedice învăţatului şi l-a preţuit şi l-a drămuit. Orele în şir petrecute pe telefon nu au tentat-o, spune că de fiecare dată se întreabă, dacă petrece mai mult de 5 minute cu telefonul în mână, dacă nu cumva acel timp o îndepărtează de lucrurile cu adevărat importante pe care le-ar putea face pentru ea.
A învăţat însă, în aceeaşi perioadă, să aprecieze compania prietenilor, aşa că astăzi rar mai amână o ieşire în oraş cu gaşca dacă timpul îi permite să se bucure de compania lor. Vrea să se întoarcă şi în sala de gimnastică, aşa cum alţi colegi care practicau diverse sporturi au făcut-o deja.
„Parcă toată tensiunea pe care o acumulam se ducea la antrenamente. Noi avem nevoie şi să facem sport, şi în ziua de astăzi nu prea se face. Activităţile extraşcolare le practicam foarte mult, foarte mulţi dintre noi, înainte de COVID. Acum au continuat cei cu adevărat hotărâţi“, a mai spus adolescenta.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Povestea familiei de români care a deschis în Franţa o băcănie pentru „alinat dorul de casă”
Se încarcă comentariile...
