Oltenia, zbucium între istoria de dinainte şi cea de după comunism

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Regiunea Olteniei şi-a modificat structura de-a lungul istoriei...
Regiunea Olteniei şi-a modificat structura de-a lungul istoriei...

Denumirea regiunii istorice Oltenia îşi trage rădăcinile din perioada Basarabilor, de unde şi numele atribuit provinciei de „leagănul dinastiei Basarabilor”. Etimologia numelui regiunii provine, aşadar, din zorii secolului XV, şi a reprezentat, de-a lungul secolelor, judeţele din stânga râului Olt, pentru ca, ulterior, să cuprindă judeţe de ambele părţi ale Oltului.

Regiunea istorică Oltenia şi-a schimbat componenţa, pe parcursul istoriei de mii de ani a României, şi a fost, la un moment dat, una dintre cele opt regiuni ale ţării, pentru ca, apoi, cifra să crească la nouă şi chiar zece, în funcţie de cei care s-au aflat la conducere. Regiunile în cauză erau cunoscute şi sub numele de “ţări”. Regiunea istorică Oltenia este regiunea „primului uscat continental, geologic al regiunilor carpatice, în care neamul românesc şi-a păstrat şi etnicitatea şi graiul cel mai curat. În fine, Oltenia este şi regiunea în care specificul românesc, în port, credinţă şi cultură, apare în cea mai curată şi caracteristică formă” (Popescu Voiteşti, 1943, p. 189), caracteristica sa dominantă fiind „întâlnirea aci, a Muntelui cu Dunărea, cele două axe care au condiţionat, din vremi depărtate, istoria elementului autohton din Carpaţi” (Donat, 1943, p.299).

“La bază, regiunea istorică Oltenia a cuprins doar judeţele din stânga râului Olt: Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. Judeţul Olt a fost alăturat numelui regiunii mult mai târziu, lucru puţin ştiut, din păcate, în ziua de astăzi. Râul Olt era graniţa, de fapt, dintre regiunile Oltenia şi Muntenia, cea din urmă cuprinzând, iniţial, judeţul Olt în componenţă, alături de Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi. Din punct de vedere geografic, Oltenia este situată între Dunăre, culmile Carpaţilor Meridionali, culoarul Timiş-Cerna şi, desigur, râul Olt. În prezent, Oltenia reprezintă provincia situată în partea de sud-vest a ţării şi are în componenţă judeţele: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi. Tot aici a intrat şi judeţul Romanaţi, cu capitala la Caracal, dar acest lucru nu a mai fost valabil din 1950, odată cu reforma administrativ-teritorială ce a desfiinţat şi înglobat Romanaţiul în judeţul Olt de astăzi”, a declarat Aurelia Grosu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Olt.

Vâlcea – primul judeţ al ţării

Pe teritoriul Olteniei locuiau înainte de cucerirea romană mai multe triburi geto-dacice. Printre acestea pot fi enumeraţi: pelii (Pelendava), sucii (Sucidava) şi burii (Buridava). Tot pe acest teritoriu au existat multe aşezări celtice. În secolul I î.e.n, Oltenia a aparţinut Regatului Dac condus de Burebista, iar între 101 - 271 a fost sub stăpânire romană. Oltenia a continuat legătura directă cu Imperiul Roman şi după retragerea aureliană, iar împăratul Constantin cel Mare a construit un pod peste Dunăre - la Corabia, al cărui pilon de cap de pod poate fi văzut şi azi de pe malul românesc.

În perioada medievală, Oltenia este parte integrantă a Ţării Româneşti, având o notă distinctă în raportul puterii, prin Marea Bănie din Craiova. Regiunea era administrată de un ban – al doilea om după voievod, motiv pentru care este cunoscută şi sub denumirea de “Banatul Craiovei”. Primul judet din România a fost Vâlcea. Teritoriul Olteniei a făcut parte, iniţial, din Banatul de Severin. Acest spaţiu a fost cunoscut şi sub denumirea “Banatul Craiovei”, “Bănia Olteniei” sau “Bănia Craiovei”, municipiul Craiova fiind supranumit şi astăzi “Cetatea Băniei”. În anul 1718, provincia Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică, în urma tratatului de la Passarovitz, aceştia numind-o “Kleine Walachei” (Valahia Mică).

Dar de unde vine numele regiunii?... Istoricii sunt cât se poate de siguri aici: denumirea vine de la râul Olt (ce a dat şi numele judeţului Olt), considerat punctul de reper principal în sudul ţării, care, în plus, delimita perfect regiunea Olteniei, de Muntenia.

Unii istorici împart teritoriul ţării în zece regiuni istorice: Banat, Crişana, Maramureş, Ardeal, Bucovina, Moldova, Basarabia, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. În perioada interbelică, regiunea Olteniei avea o suprafaţă de 24.095 kmp, mai mică, de exemplu, faţă de Muntenia, care era de două ori mai întinsă - 52.486 kmp.

Chipul sculptat al lui Decebal – cea mai mare statuie în piatră din Europa

Regiunea Olteniei se identifică faţă de celelalte provincii istorice ale ţării, după cum se arată şi în lucrarea “Oltenia – microdestinaţie pentru turismul balnear şi cultural” coordonată de Aurelia-Felicia Stăncioiu, prin unicitatea culelor, „simboluri ale fortificării pentru apărarea pământului” (Theodorescu, 2003, p. 3), cum sunt cele de la Măldăreşti, Groşerea, Cula Greceanu, Glogova, Cula lui Cuţui, Cula lui Cornoiu sau Cula lui Tudor Vladimirescu, Casa Glogoveanu sau Casa lui Anton Pann, dar şi castrul Roman Drobeta, Băile romane, podul lui Traian - care „a legat la un loc capetele lanţului carpatic, rupt de Dunăre. (…) De aici, din Banatul Olteniei, pornesc Basarabii – marca Olteniei.

                            

decebal

Tot în această zonă, lângă oraşul Orşova, se pot admira chipul lui Decebal sculptat în munte – un fel de Rushmore românesc, „cea mai mare statuie în piatră din Europa, cu doar şase metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York, dar cu opt metri mai mult decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro” (prelucrat după Neacşu et al., 2009, pag. 284) sau privelişti de neuitat de pe Transalpina („Drumul regelui”), care face legătura între Oltenia şi Transilvania, sau ruinele cetăţii Ada Kaleh (ridicată în antichitate în cotul pe care îl face Dunărea între Gura Văii şi vechea Orşovă, aproape de vărsarea râului Cerna în Dunăre, supranumită “Raiul de pe Dunăre” şi inundată de comunişti în 1970 pentru construirea barajului de la Porţile de Fier), de a cărei frumuseţe „au rămas fermecaţi Hans Christian Andersen şi Alexander Korda” (Ţuţui, 2010, pag. 8) şi ai cărei locuitori - turcii, erau „vestiţi producători de ţigarete şi de alte produse purtând marca îndeletnicirii lor”: rom, cafea la nisip, bragă, rahat, halva, baclavale, peltea, ciubuce, narghilele etc. (prelucrat după Roman I., 2005, pp. 64-65).

Personalităţile Olteniei

Organizarea administrativ-teritorială a regiunii Olteniei nu a afectat, în istoria ei, unicitatea acesteia, de aici venind nume însemnate şi cu un rol de netăgăduit pentru existenţa neamului românesc. Printre personalităţile ce provin din Oltenia pot fi menţionaţi: Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu - istoric, scriitor şi luptător în Revoluţia de la 1848, diplomatul Nicolae Titulescu, dramaturgul Eugen Ionescu, muzicianul Dinu Lipatti, poetul Ion Minulescu, juristul Constantin Dissescu (1854-1932, “părintele” Dreptului Penal românesc), Nicolae Ceauşescu, sculptorul Constantin Brâncuşi, Theodor Aman - fondator al şcolii române de artă, pictorul Ion Ţuculescu, George Constantinescu - inginer constructor si inventator, matematicianul Gheorghe Titeica, Petrache Poenaru - inginer, matematician şi promotor al învăţământului românesc, Ecaterina Teodoroiu - eroina a primului Război Mondial, scriitorul Marin Sorescu, actorii Amza Pelea - Dem Radulescu - Şerban Ionescu ş.a.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite