Oltul, de la "judeţul aluminiului", la Mădălina Ghenea
0
Când vorbeşti despre judeţul Olt, te gândeşti aproape automat la fabrica Alro din Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Europa, te gândeşti la Teatrul Naţional din Caracal, la Mănăstirea Brâncoveni sau Mănăstirea Clocociov, te gândeşti la dramaturgul Eugen Ionescu – creatorul teatrului absurdului etc. Din păcate, generaţia de după ‘90 dă semne evidente de o indiferenţă crescândă faţă de istorie şi de adevăratele simboluri.
Pe locul întâi în ce priveşte unicitatea judeţului Olt se află colosul de aluminiu de la Slatina – SC Alro SA. Cel mai mare producător de aluminiu din Europa a reprezentat şi continuă să reprezinte pentru mulţi nu doar simbolul capitalei Slatina, dar chiar emblema judeţului. Amenajarea fabricii menţionate tocmai la Slatina nu a fost deloc una întâmplătoare, iniţiativa aparţinând lui Nicolae Ceauşescu, născut şi el tot în judeţul Olt - la Scorniceşti, şi considerat şi el de către mulţi simbol al judeţului. Locuitorii urbei trecuţi acum de 50 de ani îşi amintesc încă bine începuturile fabricii, care a ridicat Slatina, practic - de la zero. Mai exact, apariţia acestei uzine - în 1965 - a ridicat micuţul orăşel Slatina de la statutul de localitate cu câteva mii de locuitori, la cel al unui oraş serios, cu o industrie înfloritoare.
Amenajarea colosului de aluminiu, numit iniţial “16 Februarie”, a adus cu sine recorduri absolute în ţara noastră: s-au săpat şi excavat aproape 1 milion de metri cubi de pământ, s-au turnat 200.000 mc de betoane, s-au montat 8.000 tone de construcţii metalice şi 15.000 tone de utilaje tehnologice, respectiv s-au pozat 400.000 ml. de reţele electrice şi s-au ridicat 31.000 mc de zidărie specială, pe întreg şantierul lucrând pentru ca termenul de inaugurare să fie respectat cca. 8.000 de oameni. De atunci şi până în prezent, destinele a zeci de mii de oameni au fost direct sau indirect influenţate de fabrică, o unitate care se numără printre puţinele din întreaga ţară ce continuă să funcţioneze şi să dea de lucru la mii de oameni şi să ţină un întreg oraş “în viaţă”.
Faptul că Slatina a devenit sinonim cu expresia “Oraşul aurului alb” sau chiar “Oraşul aluminiului” este confirmată şi de către experţi. Denissa Guţică, muzeograf în cadrul Muzeului Judeţean Olt, a precizat: “Denumirea de <<Slatina – oraşul aurului alb>> a apărut odată cu apariţia, în acest oraş, a Uzinei de Aluminiu, un colos industrial unde munceau zilnic aproape 5.000 de oameni. Faptul că această întreprindere a cunoscut o activitate febrilă, a exportat produse peste hotare şi a furnizat diverse componente folosite în mai multe sectoare industriale nu doar în ţara noastră i-a întărit şi mai mult această denumire, fiind recunoscută, acum, nu doar în România, dar şi peste hotare”.
Mai nou, judeţul Olt ar putea deveni cunoscut în ţară şi nu numai - şi aceasta chiar din acest an - prin cetatea geto-dacă care se amenajează la marginea oraşului Drăgăneşti-Olt, reconstituită de la firul ierbii după un proiect întreprins de Traian Zorzoliu. La ora actuală încă se lucrează la proiect, inaugurarea fiind planificată pentru cel târziu vara acestui an.
“I-a amploare OTV-izarea populaţiei”
Dar anii au trecut, iar concepţiile oamenilor au început să se schimbe. Generaţia actuală reprezentând cei mai tineri de 30 de ani nu cunosc prea multe despre Alro, considerat – repetăm – principalul simbol al judeţului datorită ramificaţiilor economice întinse în tot teritoriul prin multitudinea de firme şi oameni care au de lucru datorită colosului de aluminiu de la Slatina. Dacă îi opreşti pe stradă şi îi întrebi - pe tineri, în special - despre ceea ce consideră a reprezenta judeţul Olt, ai toate şansele să rămâi uimit de răspunsurile primite.
Dacă majoritatea au auzit de fabrica de la Slatina, situaţia se schimbă dacă le ceri să îţi spună ce ştiu despre această uzină. Cei mai mulţi ştiu doar de la televizor despre Alro, fără să întrezărească măcar importanţa pe care fabrica a avut-o şi continuă să o aibă şi în prezent. În ultimii ani, tot mai multe persoane şi, cel mai grav – tinerii sub 35 de ani -, se gândesc automat la aspecte efemere pe care le încadrează în categoria selectă a simbolurilor unui oraş su chiar judeţ. Specialiştii pun această tendinţă pe seama impactului tot mai mare al televiziunii şi pe apetenţa în continuă scădere pentru cultură, pentru cunoaştere.
“În prezent asistăm la o veritabilă scindare între generaţii şi nu cred că greşesc cu nimic atunci când spun aceste cuvinte. În afară de persoanele cu vârsta trecută de 35 de ani, care au o formare ce încă are <<rădăcini>> înainte de 1989, când învăţământul avea o amploare mai mare ca acum şi era mai apreciat, vedem cum, de la un an la celălalt, i-a amploare OTV-izarea populaţiei, iar superficialitatea devine tot mai pregnantă şi mai evidentă. Simbolurile apreciate odată sunt uitate sau lăsate deoparte, iar tinerii, în special, încep să se raporteze mai degrabă doar la ceea ce văd la televizor, la emisiuni de can-can sau din această categorie. Este un trend eronat şi cred că ar trebui făcut ceva în acest sens pentru că o să ajungem în situaţia în care vom face comparaţii total aiuritoare, comparaţii care, până acum câţiva ani, ar fi fost de neconceput”, este de părere Eugen Duţu, sociolog.
Acesta dă ca exemplu faptul că, doar anul trecut, la televizor s-a vorbit în exces şi inutil despre persoane gen Mădălina Ghenea (top model şi, mai nou, actriţă), care a ajuns să fie văzută de către mulţi tineri drept un simbol al municipiului Slatina, deşi, la bază, ştirile despre persoana menţionată au vorbit doar despre escapadele amoroase ale unei tinere originare din oraşul de pe râul Olt.
“Când vezi la televizor cum foarte multe fete tinere din ziua de azi spun că idealul lor este să ajungă fotomodele, fără să se raporteze la personalităţi adevărate precum scriitori sau politicieni care au avut cu adevărat un cuvânt de spus în această ţară, nu poţi să nu te întrebi oare încotro ne îndreptăm??... Unde sau, mai bine zis, care sunt adevăratele noastre valori??...”, mai spune sociologul Eugen Duţu.
Un remediu pentru îndreptarea situaţiei se pare că există: demararea unor campanii de conştientizare a opiniei publice asupra adevăratelor valori şi simboluri ale fiecărei localităţi.
Mai puteţi citi, pe aceeaşi temă:
Teleorman, de la judeţul Moromeţilor, la judeţul morţilor care votează
De ce este unic Sibiul. De la turismul cultural la vestita brânză de Sibiu sau hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac
Se încarcă comentariile...
