Oraşul-fantomă care se dărâmă sub ochii autorităţilor. „Te plimbi seara prin centrul vechi, este sinistru“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Zeci de clădiri de patrimoniu se dărâmă în centrul vechi al Slatinei FOTO: Alina Mitran
Zeci de clădiri de patrimoniu se dărâmă în centrul vechi al Slatinei FOTO: Alina Mitran

Zeci de clădiri de patrimoniu din Slatina stau să se prăbuşească sub acţiunea timpului. Este vorba despre „oraşul vechi“, aflat în lista monumentelor ca ansamblu cu monumente categoria B, care se dărâmă pentru că nimeni nu intervine. Ce răspunsuri oferă autorităţile.

Centrul vechi al Slatinei este un ansamblu arhitectonic ce te poartă mult înapoi în timp (sunt clădiri de peste 100 ani) şi care, cu mici excepţii, a rămas nemodificat. Nu cu mulţi ani în urmă, echipa filmului „Moromeţii 2“ a găsit aici exact decorul pe care-l căuta, filmând câteva secvenţe.

Doar dimineaţa e animat, pentru că în câteva clădiri la parter sunt cabinete de avocaţi şi notari, după prânz zona aceasta a oraşului având un aer de loc bântuit. În puţine imobile, la etaj, încă se mai locuieşte. 

În cele mai multe vezi vegetaţie crescută aiurea, balcoane gata să cadă, intrări blocate cu te miri ce doar-doar nu se va pătrunde în scop de furt sau distrugere, urme ale activităţilor întrerupte cu un deceniu în urmă...

„Te plimbi seara prin centrul vechi, este sinistru“, remarcă istoricul Aurelia Grosu, care de curând le-a făcut iubitorilor oraşului propunerea de a semna o petiţie pentru salvarea acestei adevărate comori. 

Asta pentru că, pe Facebook, zeci, sute, mii de slătineni, dar nu numai, deplâng soarta monumentelor în părăsire, deşi cadru legislativ există, deşi există şi Direcţie pentru Cultură, Poliţie de Patrimoniu, Primărie, toate menţionate în lege, Legea 442/2001 privind protejarea monumentelor istorice, ca având atribuţii în apărarea acestui patrimoniu.

centrul vechi slatina

„Mai bine lăsăm natura să intervină, decât mâna omului“, spune, citând un specialist, un oficial contactat pentru a ne lămuri cum de un oraş în oraş se dărâmă şi nimeni nu vede. Dacă cele mai mari distrugeri, de tipul mutilării monumentelor, nu s-au produs, nu s-a întâmplat, însă, nici reabilitarea lor. 

Cu peste 10 ani în urmă, fostul primar al Slatinei, Darius Vâlcov, a implementat un proiect de refacere a străzilor din centrul vechi, proiect care l-a şi dus în arest pentru că parte din banii încasaţi de constructor ar fi ajuns, spun procurorii, în buzunarele lui. S-au refăcut astfel iluminatul stradal şi pavajul cu piatră cubică, însă cu lucrări de mântuială. 

„Spun oamenii că timp de 100 de ani n-au avut apă în beciuri, de atunci au“, dezvăluie iubitorii patrimoniului. Tot atunci s-ar fi şi cumpărat câteva clădiri. În unele dintre acestea au apărut firmele deschise de oameni din anturajul aceluiaşi primar, însă punerea în valoare a întregului centru vechi nu s-a mai întâmplat.

 „Toată lumea se plânge şi deplânge oraşul vechi, şi, vai, de ce nu se face, dar atitudinea noastră civică este asta care este. (...) Măcar cele care sunt pe fronton, aliniate la stradă, foarte bune, ar trebui salvate urgent. (...) Unele au fost cumpărate, din folclor, de oameni cu bani. În primul rând ar trebui să vedem care este statutul juridic al acestor clădiri. Sunt revendicate de moştenitori, cum sunt. Bun, moştenitorii sunt actualii proprietari, sau, unii din ei, au vândut drepturile litigioase, altele sunt cumpărate şi sunt lăsate să se ruineze, că poate asta se şi vrea,  să se ridice acolo un moţ de clădire nouă, nu ştiu, trebuie văzut“, spune Aurelia Grosu.

Aceasta afirmă şi că mai caută încă soluţia ca lucrurile să fie urnite din loc şi clădirile-bijuterie să nu se prăbuşească. De urgenţă s-ar impune refacerea acoperişurilor, pentru că, an după an, ploile şi ninsorile au afectat semnificativ structura.

Un monument salvat, însă preţul plătit e considerat de neacceptat

Spiritele s-au reaprins de curând în Slatina pe tema stării avansate de degradare a clădirilor din centrul vechi. Totul a pornit de la refacerea fostului sediu BNR, o clădire de excepţie, situată în imediata vecinătate a vechiului Palat Administrativ, astăzi sediul Muzeului Judeţean, şi a unui alt imobil monument, Casa Fântâneanu. Aici va funcţiona Judecătoria Slatina. 

Lângă fostul sediu BNR, însă, a apărut un corp nou de clădire, iar de aici şi problemele. Totul s-a făcut cu toate avizele legale, dar iubitorii oraşului vechi spun că nu s-a respectat perimetrul de protecţie de 100 metri care se impune în jurul oricărei clădiri de patrimoniu (fosta clădire a BNR este clădire de patrimoniu, iar la aproximativ 30 metri se află o altă clădire de patrimoniu, şi ea aflată la această oră în reabilitare) şi se întreabă cum de s-au obţinut acele avize. 

Lângă vechea bancă se contruieşte un nou corp de clădire, pentru că Judecătoria nu şi-ar fi putut îndeplini, altfel, funcţiunea, s-a motivat în documentaţie. Cei care contestă soluţia spun că noua clădire ştirbeşte, practic, din splendoarea vechiului monument. 

Teama este şi că s-ar putea constitui un precedent, iar dacă o clădire veche pică, îi va putea lua locul una nouă, cu o arhitectură contrastantă, şi în ansamblul de monumente istorice situat la 200 metri depărtare.

Lângă vechiul sediu BNR a mai apărut o clădire FOTO: Alina Mitran

centrul vechi slatina

Arhitectul Severică Mitrache, cel care a realizat documentaţia pentru reabilitarea fostului sediu BNR şi care supraveghează în continuare lucrările, spune că a fost nevoie de acceptarea unui compromis pentru ca monumentul să poată fi restaurat.

„Discutăm despre o casă din 1910, care era bancă, cu nişte birouri relativ mici, şi ca să funcţioneze ca Judecătorie a trebuit să obţinem sălile de judecată. Sălile de judecată nu pot să fie nişte biroruri de 30 de metri pătraţi. Până la urmă proiectul se numeşte «Consolidare, restaurare şi extindere Judecătoria Slatina», nu se numeşte «Construire extindere», nu se numeşte «Restaurare monument istoric», în contextul ăsta intră toată această poveste despre care se face atâta ceaţă, şi valuri“, a declarat arhitectul.

Fostul sediu al BNR va găzdui Judecătoria Slatina FOTO: Alina Mitran

centrul vechi slatina

Este o clădire deosebită, e adevărat, dar a cărei restaurare costă mult şi care a fost, ani de-a rândul, pasată între instituţii, ca un „cartor fierbinte“, a mai spus arhitectul.  

„Banca a pasat-o Primăriei, Primăria a pasat-o ca pe-un cartof fierbinte Judecătoriei. Judecătoria a început proiectarea cu noi, şi la mijlocul elaborării documentaţiei, Judecătoria, acum câţiva ani, Ministerul Justiţiei de fapt, a venit şi ne-a spus: Stop! Ne-am răzgândit, nu mai vrem acolo. Că e prea mult, costă prea mult, nu vrem restaurare, nu vrem extindere... Vrem să cumpărăm jumătate din sediul Renel, îl ştim cu toţii, că a plecat Electrica din Primăverii (n. red. – strada Primăverii). Îl cumpărăm pe ăla, că e gata făcut, asta nu ne mai interesează, scăpăm şi noi de ea“, a refăcut arhitectul traseul pe care l-a urmat, în scripte, clădirea.

Ceea ce în final s-a reuşit, respectiv refacerea vechii clădiri pentru funcţiunea de judecătorie, poate fi considerat un compromis, a mai spus arhitectul, detaliind: „Există şi ceea ce numim acea doză de compromis. Vorbim despre o casă de 100 de ani. Dacă cineva şi-nchipuie că o casă de acum 100 de ani poate fi folosită întocmai doar de dragul de a păstra totul autentic, care nici măcar nu este (n. red. – clădirea a mai suferit intervenţii la începutul anilor ’80), se înşeală. Nimeni n-o să vină să cheltuiască 90 de miliarde vechi, 100 de miliarde vechi, doar ca să fie aşa, frumoasă. Nu, ea trebuie să funcţioneze“.

„Tradus din româneşte în româneşte, nu interesează pe nimeni acele case“

În contextul mai sus menţionat, arhitectul Severică Mitrache s-a referit şi la soarta clădirilor din centrul vechi, ansamblul situat la 100-200 metri distanţă de clădirea care se restaurează acum cu destinaţia de sediu Judecătoria Slatina. 

„De ce nu vine nimeni să constate că se prăbuşeşte tot centrul vechi? Pentru că nu există nicio presiune imobiliară. Adică, tradus din româneşte în româneşte, nu interesează pe nimeni acele case, pentru că sunt mici, scumpe, în sine, restaurarea este cruntă ca preţuri şi ca efort material şi tehnic şi raportul efort-efect pentru foarte mulţi nu justifică intervenţia“, a explicat arhitectul cum de s-a ajuns ca zecile de clădiri de patrimoniu să fie în pragul prăbuşirii.

Am căutat răspunsuri pentru a înţelege cum de zona atât de animată cu un secol în urmă a ajuns într-un aşa de mare pericol şi la reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură. Directorul instituţiei, Cătălin Andronăchescu, recunoaşte că s-ar putea lesne aplica sancţiuni, iar asta pot să o facă atât specialiştii Direcţiei pentru Cultură, cât şi cei ai Inspecţiei de Stat în Construcţii, ai Primăriei Slatina etc. 

„Desigur că varianta sancţionării ar fi cea mai simplă, însă este bine de ştiut că proprietarii de monumente istorice ar putea beneficia şi de unele avnataje conform Legii 422/2001, dacă intenţionează să execute lucrări de restaurare“, spune Andronăchescu. 

Oficialul menţionează, astfel, că proprietarii care fac lucrări de întreţinere, reparare, conservare, consolidare, restaurare şi punere în valoare, pe cheltuiala proprie, pot beneficia de reducerea cu cel puţin 50% a impozitelor şi taxelor aferente acestor lucrări. 

Moştenitorii care folosesc aceste clădiri monument istoric drept locuinţă sau pentru activităţi necomerciale sunt de asemenea scutiţi de taxa de timbru dacă se adresează în termen de 12 luni Direcţiei pentru Cultură şi se angajează să execute lucrări de restaurare şi consolidare. Iar lista facilităţilor nu se opreşte aici. 

Mai mult, modificări aduse legislaţiei în domeniu în 2020 permit efectuarea de lucrări de reparaţii şi întreţinere care afectează în mică măsură substanţa istorică în baza unei documentaţii simplificate. Cu alte cuvinte, s-ar putea apuca mult mai repede de lucru, cu avize obţinute la nivel local, şi fără să fie obligaţi să apeleze la constructori atestaţi să intervină pe monumente istorice, dacă lucrările nu afectează „substanţa istorică“.

„Restaurarea acestor imobile ar mai putea fi făcută şi printr-un proiect complex cu accesare de fonduri europene care să aibă aplicabilitate pentru întreaga zonă, iniţiativă care poate pleca numai din partea autorităţilor locale, intenţii care au mai fost vehiculate anterior de către foştii edili ai oraşului. În acest sens pot fi luate în calcul ca exemple de bună practică oraşul Sibiu, sau de ce nu, aici, mai aproape de noi, oraşul Craiova, care a beneficiat de o restaurare de succes“, a mai spus Andronăchescu.

„Domnul primar îşi menţine declaraţiile date anterior“

De menţionat că la vânzarea oricărui imobil monument istoric, Direcţia pentru Cultură poate uza de dreptul de preempţiune. Cum instituţia nu are bani nici pentru deplasările în judeţ, nu se pune problema. Dreptul se transferă, însă, mai departe către autorităţile locale. Nici Primăria Slatina n-a uzat de acest drept. 

„Dacă ar cumpăra o clădire de patrimoniu o dată la cinci ani, tot ar fi ceva“, spun specialiştii Direcţiei pentru Cultură. Nu doar că nu s-a cumpărat, însă şi clădirile aflate în patrimoniul local au suferit reabiblitări de mântuială, iar exemplu de „aşa nu“ stă fostul Cinema Victoria, unde în interior lucrările de proastă calitate, de nici cinci ani vechime, şi-au arătat colţii.

Cei mai mulţi proprietari nu-şi permit nici cheltuielile de întreţinere FOTO: Alian Mitran

centrul vechi slatina

Nu răspunde nimeni, oficial, nici la întrebările: „A fost cineva amendat pentru modul cum s-a refăcut faţada clădirii în care funcţionează Centrul Judeţean de Creaţie, monument istoric? A dat cineva aviz?“. Instituţia este în subordinea Consiliului Judeţean Olt, iar specialiştii se înfioară la vederea „monstruozităţii“. La Direcţia pentru Cultură erau însă alţi directori, cei care şi-au asumat refacerea faţadei, pe de altă parte, au avut intenţii bune, aşa că discuţia este tardivă, ni se sugerează.

Nimic încurajator nici de la Primăria Slatina, în care cei care încă mai visează reîntoarcerea la viaţă a centrului vechi îşi puneau speranţa.

„Domnul primar îşi menţine declaraţiile făcute anterior“, este răspunsul oficial, transmis prin purtătorul de cuvânt. Adică un soi de „nu putem interveni pe o proprietate privată“, aşa cum a sunat în trecut răspunsul, deşi alte primării au arătat că se poate. Nicio informaţie despre câte amenzi s-au aplicat proprietarilor, dacă s-au aplicat, pentru că şi-au lăsat casele în paragină, nicio informaţie despre o eventuală inventariere a stării acestor clădiri, sau despre vreun fond destinat intervenţiilor de urgenţă, aşa cum prevede legea.  

Vă recomandăm şi: 

FOTO  Istorie locală: “Casa Fântâneanu” din Slatina, clădirea care înfruntă trecerea timpului de aproape două secole

FOTO  Slatina anilor 1900: trotuare pavate cu bazalt, baluri ale ofiţerilor şi o atmosferă boemă

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite