Pacienţii cu fibroză în stadii incipiente, acces la terapia fără interferon de la 1 septembrie. Medic: „F1 înseamnă o hepatită la debut, F4 înseamnă o ciroză“

Peste doar o zi, cel puţin teoretic, şi pacienţii diagnosticaţi cu fibroză faza F1 sau F2 vor avea acces la tratamentul fără interferon, rezervat până acum cazurilor grave (F3 şi F4). Cum depistăm prezenţa virusului C şi cui ne adresăm pentru terapia adecvată.

Terapia fără interferon, care îi scapă pe pacienţi de tratamentul injectabil şi scurtează perioada de tratament, are şanse de reuşită de până la 99% şi este ceea ce şi-ar dori orice pacient care suferă din cauza infecţiei cu virusul C, doar că, fiind extrem de scumpă, s-a aprobat iniţial pentru pacienţii în cele mai grave stadii. Noutatea este că, a anunţat Casa naţională de Asigurări de Sănătate, se extinde de la F4 până la F1 în cazul fibrozei (cirozei compensate), astfel că plaja pacienţilor eligibili în program creşte de la 12.000, la 13.000.

De terapia fără interferon vor putea beneficia, începând cu 1 septembrie 2018, conform datelor CNAS: 12.100 pacienţi cu fibroză F1, F2, F3 şi F4 (ciroză compensată); 750 pacienţi cu fibroză F4 şi ciroză decompensată;
100 pacienţi cu insuficienţă renală cronică aflaţi în dializă, indiferent de gradul de fibroză; 50 pacienţi cu transplant hepatic, indiferent de gradul de fibroză.

„Odată cu creşterea numărului de pacienţi eligibili, faţă de precedentele etape de tratament fără interferon a crescut şi numărul de centre pentru tratarea acestor pacienţi, ridicând la 13 numărul total. (…) Planul de acţiuni al CNAS are în vedere atingerea obiectivelor OMS şi UE care urmăresc eradicarea totală a virusul hepatitei C până în anul 2030. Astfel în 2015-2016 au fost trataţi 5.860 de pacienţi cu o rată de succes de aproape 99%. Etapa a doua a inclus 12.000 de pacienţi eligibili, pentru ca cea mai recentă etapă să vizeze 13.000 de pacienţi eligibili, dar cu un spectru mai larg - fibroză tip F1 - F4“, a anunţat biroul de presă al CNAS.

„Se ajunge în fazele terminale la ciroză hepatică şi la hepatocarcinom“

În lume, spune medicul enterolog Silviu Gavrilă din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, trei persoane din 100 au virus C. Chiar dacă obiectivul Organizaţiei  Mondiale a Sănătăţii este eradicarea acestui virus în mai puţin de 15 ani, pericolul de infectare rămâne încă mare. Adesea prezenţa virusului C în organism se detectează întâmplător, uneori în stadii grave, simptomele care ne-ar putea duce la medic fiind nespecifice, comune multor boli. Scăderea apetitului, scăderea în greutate, starea de oboseală pot fi semne ale unei boli determinate de virusul C şi ar trebui să ne trimită mai întâi în cabinetul medicului de familie, care, cel mai probabil, ne va indica teste de sânge.

„Este o patologie foarte frecventă la noi în judeţ şi la nivel naţional, la nivel mondial 3% din populaţie este infectată cu acest virus, este un virus care determină hepatita cronică pe termen lung în 75% din cazuri şi se ajunge în fazele terminale la ciroză hepatică şi la hepatocarcinom. Terapiile trecute erau o soluţie atunci, recent terapia cu interferon free este o terapie de succes, cu un succes de peste 90% şanse de vindecare a bolii. Este o şansă foarte mare pentru pacienţi, pentru că această terapie este costisitoare, dar se pare că şi la noi în România criteriile de intrare în tratament s-au mai relaxat şi într-o evaluare mai amănunţită, din toamnă vor intra şi mai mulţi. Noi, la centrele mici, cum este Slatina, nu prescriem medicamentaţia, dar când vin pacienţi de genul acesta îi îndrumăm spre centre să beneficieze. Avem foarte multe cazuri“, a declarat medicul.

„Dacă faci analizele preventiv, şansele să descoperi  boala în F1 sunt mult mai mari“

La debutul susţinerii prin program a terapiei cu medicamente fără interferon aveau acces, în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu fibroză, doar cei cu fibroză în ultimul stadiu - F4. Un non-sens, au spus  medicii, pentru că asta însemna că aşteptai ca boala să avanseze pentru a putea să iniţiezi tratamentul care s-a dovedit că vindecă în peste 90% din cazuri. Ulterior bariera s-a scăzut şi la stadiul F3, iar din această toamnă acces vor avea şi pacienţii cu fibrroză F1 şi F2.

Ce înseamnă acest pas a explicat medicul Silviu Gavrilă: „Faza F1 înseamnă o boală mai puţin severă, o hepatită la debut. Faza F4 înseamnă o ciroză, adică ficatul este extrem de avansat afectat, şi atunci prin faptul că administrăm tratamentul la F1,  într-o fază incipientă a bolii, nu mai avansează către ciroză. Este un beneficiu enorm, din punctul meu de vedere şi al colegilor mei. Nu mai trebuie să aştepţi ca bolnavul să se îmbolnăvească. Iniţial a fost faza F4, s-a extins la F3. (...) Dacă pacienţii îşi fac analize - anticorpii pentru virusul C, să vedem dacă este prezent virusul C-, dacă le fac preventiv, şansele să descoperi boala în F1 sunt mult mai mari. Se poate întâmpla însă ca pacientul să vină în stare avansată a bolii şi el să nu ştie că are boala şi atunci determinăm aceşti anticorpi. Alţii au modificări minore – creşteri ale transaminazelor, o durere în partea dreaptă, unde este ficatul, să fie obosiţi, astenici, şi atunci noi recomandăm încă din policlinică să verifice dacă este virusul prezent. Unii au simptomatologie, alţii nu au. Medicii de familie ne sunt de un real ajutor, pentru că le recomandă, şi la un moment dat pacienţii vin cu analizele deja făcute.  (...) Când vorbim despre hepatita C ca diagnostic, vorbim despre anticorpi, ei ne spun dacă este virusul prezent sau nu. În cazul în care este prezent, continuăm cu investigaţiile. Facem viremie, vedem dacă se înmulţeşte, facem un ecograf, vedem structura ficatului, facem un fibroscan sau un fibro-max, să vedem dacă fibroza este mare sau mică... “, a explicat dr. Gavrilă.

Prezenţa virsului C nu înseamnă fibroză

Deşi infectarea cu virus C afectează un procent important din populaţie, simpla prezenţă a virusului în organism nu înseamnă boala care să necesite tratamentul menţionat. „Prezenţa virusului C nu înseamnă fibroză. El poate să fie prezent, latent. Să spunem că cineva contactează virusul la 30 şi ceva de ani, el poate să nu aibă niciun semn 25 de ani. Rămâne sub observaţie mai mulţi ani“, a declarat medicul, menţionând că partea bună a observaţiilor din activitatea în cadrul secţiei este că sunt mai numeroşi pacienţii care se prezintă la Gastroenterologie cu fibroze în stadiile F1 şi F2 decât cei în faza avansate. „Nu ştiu cât de mult populaţia ia în calcul pericolul, nu ştiu cât este de conştientă, cât de educaţi suntem noi în sensul ăsta – să ai o problemă şi să decizi imediat să o investichezi.  Aici ne mai ajută şi medicii de familie, îi îndrumă către noi“, a mai spus medicul.

De unde vin pericolele

Transmiterea virusului C se produce pe foarte multe căi, aşa că pericolul de a detecta, la un moment dat, prezenţa acestuia în organism este foarte mare. De la instrumente nesterilizate sau insuficient sterilizate (din saloanele de manichiură-pedichiură, din saloanele de tatuaje, frizerii, cabinete stomatologice etc.), la folosirea unor obiecte personale în comun (periuţă de dinţi, set de manichiură etc.), transfuzii de sânge (deşi astăzi aceste proceduri implică un risc foarte mic, comparativ cu anii ’80-’90) şi relaţii sexuale neprotejate, toate ne pot aduce vestea că virusul pentru care în acest moment nu există vaccin a fost detectat în organism.
Pe de altă parte, terapia cu medicamente interferon-free este un salt imens, iar faptul că pacienţii au acces prin program la molecule care costă zeci de mii de euro este, pentru mulţi, singura şansă la viaţă. „Este o  diferenţă de la cer la pământ. În primul rând rata de răspuns este extrem de bună la interferon-free, peste 90%, în timp ce la celălalt era de 30%-40% şi avea efecte adverse multe, la un moment dat pacienţii renunţau la tratament din cauza efectelor adverse“, a mai spus dr. Gavrilă.