Pasiune devenită o afacere profitabilă. Tânăr apicultor: „În loc de zahăr folosesc miere. E mai sănătoasă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tânărul Aurel Stancu a început afacerea cu aproape 10 ani în urmă FOTO: Alina Mitran
Tânărul Aurel Stancu a început afacerea cu aproape 10 ani în urmă FOTO: Alina Mitran

A început cu un stup, a mai cumpărat încă patru, a înţeles, la 25 ani, că asta vrea să facă şi acum are 170 familii de albine. „Dacă urmăreşti în primul rând banii, nu vei reuşi“, spune Aurel Stancu, tânărul care produce „Mierea Sudului“.

Aurel Stancu are 34 ani, este din Drăghiceni, o localitate din vecinătatea municipiului Caracal, şi face apicultură de aproape 10 ani. A trecut cu bine şi prin provocările anului pandemic, deşi ocaziile de a-şi face cunoscute produsele prin târguri au fost mai puţine. A reuşit, cu toate acestea, să vândă aproape întreaga producţie (şi produce 6-7 tone de miere pe an), iar asta fără să stea la mâna marilor achizitori. 

De altfel, consideră că acesta şi este secretul care pe el l-a ajutat să înregistreze profit din apicultură, anume faptul că s-a preocupat să vândă direct, să cultive relaţii corecte cu cei care îi cumpără produsele şi acum vrea chiar mai mult, anume să schimbe percepţii. 

„La noi în familie, zahărul este exclus“, spune apicultorul care ar vrea să convingă cât mai multă lume să consume un produs natural în detrimentul zahărului.

„Mai am şi un serviciu pe lângă, dar asta e o pasiune. Şi de la pasiune e deja afacere“

Tânărul apicultor nu a continuat vreo tradiţie a familiei. Din contră, după ce „nebunia“ lui s-a dovedit că e profitabilă şi-a cooptat şi părinţii şi astăzi îngrijesc împreună o fermă de familie.

„Am plecat de la cinci stupi, am şi poza. N-a fost nicio tradiţie. Nu mă pasiona. Acum nu m-aş mai lăsa pentru nimic în lume. Am avut un văr care a avut stupi. Îi ţinea la mine. La un moment dat i-a luat de acolo, a rămas locul gol. Şi ce m-am gândit eu: ia să iau şi eu un stup. Şi de la un stup am mai luat încă patru. Am intrat cu cinci stupi. Nu ştiam nimic. Aşa a plecat toată istoria“, a povestit Aurel Stancu.

La finalul primului an şi-a dat seama că îi place domeniul, că îi poate pătrunde tainele, aşa că a făcut un credit în bancă şi a mai cumpărat stupi. De la cinci a ajuns la 25, apoi la 75, la 155, pentru ca astăzi să îngrijească deja 170 familii de albine.

FOTO: arhiva personală Aurel Stancu 

apicultor aurel stancu

„Eu mai am şi un serviciu pe lângă, dar asta e o pasiune. Şi de la pasiune e deja afacere, pentru că deţin 170 familii de albine, 170 stupi. Eu zic că pentru un apicultor este ceva, dar ţinând cont că este o fermă de familie, ocupându-ne toată familia, este uşor. Tata nu a avut o pasiune, ba prima dată i s-a părut aşa... Că ne înţeapă albinele, că dacă o să vină pe vecini... Acum el e baza, e în fiecare zi acolo“, a completat apicultorul.

Începutul a fost destul de greu. Avea enorm de învăţat, de construit, de investit. Dar nu s-a gândit că va ajunge efectiv să câştige bani din miere. „Dacă nu intri din start gândindu-te la bani va fi bine. Dacă vii  cu gândul să câştigi bani imediat... Eu prima dată am făcut împrumut la bancă să-mi iau primii stupi, nu vă gândiţi că dacă iei cinci stupi îţi scoţi cheltuielile. Nu, ajungi să produci după 3-4 ani. Trebuie construite rame, făcută infrastructura de la zero, cum o iei în orice afacere, şi e foarte greu când nu ai nimic“, a dezvăluit tânărul.

„Mierea Sudului“, ideea care s-a născut dintr-o discuţie cu un prieten

Astăzi ştie o grămadă de secrete, chiar dacă încă multe altele mai sunt de învăţat. Gustul mierii sale a cucerit însă şi astfel a putut să-şi crească, în câţiva ani, o reţea de clienţi fideli. La aceştia se adaugă prezenţa în târgurile şi evenimentele de profil, care înseamnă de asemenea muncă şi timp investite, însă îi asigură independenţa faţă de marii achizitori la mâna cărora sunt alţi apicultori. Acum preocuparea este să-şi facă şi mai cunoscute produsele sub numele „Mierea Sudului“, nume la care a ajuns stând de vorbă cu un prieten. 

apicultor mierea sudului

Apicultorul a pornit cu cinci stupi, iar astăzi are 170 stupi FOTO: arhiva personală Aurel Stancu 

„A fost o discuţie amicală. «Tu ai cea mai bună miere din sud, miere ca a ta n-am mâncat. Nu ştiu ce-i faci, dar are gustul ăla de altădat㻓, mi-a spus prietenul, iar de aici ideea. Bineînţeles că există şi secrete, chiar dacă este miere pură, nu foloseşti altceva. Când prelucrezi, trebuie să ştii cum să prelucrezi. Unde o depozitezi, cum o pui la borcane, toate astea contează“, dă asigurări apicultorul.

Apicultorul a pornit cu cinci stupi, iar astăzi are 170 stupi FOTO: arhiva personală Aurel Stancu 

apicultor aurel stancu

O parte dintre secrete le dezvăluie şi cumpărătorilor sau persoanelor interesate. De exemplu, mierea zaharisită o topeşte lent, în recipiente cu apă caldă, ceea ce le recomandă şi consumatorilor, care trebuie să ştie că dacă mierea se cristalizează este cel mai bun semn că au cumpărat miere pură.

„Ar fi şi păcat să mănânc zahăr şi mierea mea s-o folosească alţii“

De ani buni deja în familia lui Aurel Stancu se foloseşte mierea în detrimentul zahărului, iar asta nu doar pentru ceai şi cafea. „Ar fi şi păcat să mănânc zahăr şi mierea mea s-o folosească alţii“, spune tânărul, dezvăluind că mierea de rapiţă, de exemplu, este foarte bună ca înlocuitor al zahărului în diverse preparate sau chiar pentru îndulcit lichide, pentru că nu modifică gustul, cum se întâmplă cu celelalte sortimente.

Apicultorul a dezvăluit şi de ce mierea de mai, cea de tei şi cea de mană au preţuri mai mari decât mierea polifloră. Cantităţile obţinute sunt mai mici, iar apicultorul este nevoit să străbată ţara. 

Pentru mierea de tei sunt ani în care renunţă, pentru că pădurile de tei mai sunt doar câteva, iar dacă vremea este ploioasă culesul va fi compromis. 

Pentru mierea de salcâm duce familiile de albine mai întâi în zona Calafat, unde înfloresc prima dată, iar pentru cea de mană urcă la munte. Pentru salcâm şi floarea-soarelui are marele avantaj că găseşte plantaţii chiar în zona sa şi că are şi relaţii bune cu marii fermieri, astfel că n-a avut parte de surpize, pentru că aceştia îl anunţă din vreme când fac tratamente. 

Şi mierea polifloră, chiar dacă mai generoasă cantitativ, este mult mai puţină decât cu zeci de ani în urmă, din cauza agriculturii intensive. „Am stat de vorbă cu un apicultor în vârstă şi mi-a spus: «Ajungeam să scot de la un stup undeva la 60-70 kg, iar acum dacă scot 15 kilograme este foarte bine»“.  A evoluat agricultura, se stropeşte mult... Vedeai flori de câmp, mac în grâu.. Acum, fermierul nu riscă să mai lase nimic, stropeşte şi pe lângă drum, nu mai creşte nimic“, explică apicultorul.

„Dacă ele mi-au dat, eu de ce să nu le las din munca lor?“

Apicultorul spune că deja la acest moment pasiunea sa este afacere. A obţinut şi o finanţare europeană de 15.000 euro, bani cu care şi-a cumpărat utilaje mai performante şi şi-a modernizat capacitatea de procesare, şi înregistrează profit chiar dacă menţine aceleaşi preţuri de 5 ani încoace. 

„Poţi să trăieşti din asta. Dacă vrei să vinzi la en-gros, niciodată n-o să trăieşti, pentru că sunt preţuri foarte mici. Trebuie să şi procesezi. Brandul tău să fie cunoscut, nu să-l ia altcineva să-l ducă mai departe. Aşa cred eu, dacă vrei să trăieşti numai din asta. Noi petrecem 24 din 24 aproape în stupină, când avem timpul liber. Albina ştie ce să facă, dar uneori e doar plăcerea aia – te duci s-o supraveghezi, să te asiguri că stupii sunt în siguranţă...“, mai spune fermierul.

În familie nu se mai consumă zahăr, ci miere, spune apicultorul FOTO: arhiva personală Aurel Stancu 

apicultor aurel stancu

Merge în stupină şi atunci când nu mai e nimic de făcut, când şi tratamentele, şi hrana, şi apa au fost asigurate, pur şi simplu din plăcerea de a-şi bea cafeaua alături de albinele care zumzăie încă din zori. Pare că şi cu ele a încheiat un contract corect, lăsându-le pentru iarnă şi supliment din mierea pe care o produc, deşi alţi producători aleg să colecteze mai multă miere pentru ei. Spune că în primii ani, auzind de la alţi apicultori, a încercat să folosească şi siropuri şi fel de fel de variate, însă după încercări succesive s-a convins că mierea le este necesară. 

„Sunt mulţi cei care vin cu completare. Am încercat şi eu la început cu tot felul de siropuri, auzind că le-ajută, că..., dar acum le las mierea. Dacă ele mi-au dat, eu de ce să nu le las din munca lor? De multe ori le mai las şi rezerve, la fiecare familie câte două rame. Decât să vin cu supliment proteic, eu le dau mierea lor, că e cea mai bună, ele au făcut-o“, a conchis fermierul.

Vă recomandăm şi: 

Secretul sănătăţii de fier, destăinuit de un apicultor. „Am început la 12 ani şi am lucrat numai după carte“ 

FOTO VIDEO Stăpânii albinelor: stupii se depopulează din cauza pesticidelor, soiuri de miere în pericol, iar în magazine chinezării. Cum se face testul mierii

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite