Profa model care a câştigat în şapte ani experienţă cât alţi dascăli într-o viaţă. Face voluntariat, ore suplimentare şi predă Româna prin metode atipice

Eugenia Vlad are 30 de ani, este de numai şapte ani la catedră, dar a acumulat o experienţă pe care alţii nu o ating nici în prag de pensie. În plus, elevii merg cu plăcere la orele suplimentare pe care le predă gratuit profesoara, ceea ce-i ajută să obţină rezultate nesperat de bune la examene.

Eugenia Vlad (30 de ani) a început, ca atâţia tineri din învăţământ, ca suplinitor. Spune că dacă nu reuşea, după doi ani, să se titularizeze, ar fi renunţat, deja se săturase de examene şi de birocraţie. După patru ani în mediul rural, ani în care a revoluţionat sistemul de predare din şcoala care a primit-o cu braţele deschise, s-a transferat la o unitate din Slatina, unde continuă să se comporte atipic pentru sistemul pe alocuri încremenit. 

Nu are vacanţă, nu are weekenduri, iar familia şi-a mărit-o cu toţi copiii implicaţi în activităţi de tot felul. Şi şi-a implicat şi soţul în activitatea didactică. Eugenia Vlad aplică metode revoluţionare de predare a limbii române, astfel că a reuşit să crească proporţia elevilor care primesc note mari la Capacitate în instituţiile unde a predat. În plus, de doi ani, soţii Eugenia şi Florin Vlad au înfiinţat un ONG, „Learn for You“, şi astfel găsesc finanţare pentru proiecte educaţionale dedicate tinerilor cu mai puţine şanse. 

AU APĂRUT NOTE DE 10 LA EVALUARE LA O ŞCOALĂ DE ŢARĂ

Eugenia a terminat liceul economic şi a vrut să se facă mai întâi economist, doar că, în ultima clipă, destinul a mânat-o spre Litere, dăruindu-i catedra după absolvire. Florin este militar, însă disciplina cazonă a transformat-o în experienţa necesară managerierii ONG-ului. Împletesc viaţa profesională cu voluntariatul şi armonia în familie. „Florin e foarte implicat în toate proiectele, singură nu aş fi putut să mă descurc cu toate“, spune Eugenia, amintindu-şi de începuturi.

După ce a născut primul copil şi şi-a terminat concediul de maternitate, Eugenia a ajuns la o şcoală nici de ţară, nici de oraş, într-un sat din orăşelul Scorniceşti, Mărgineni, iar de aici au pornit bucuriile. Pe lângă programa clasică, profesoara de limba română a conceput şi un program de ore suplimentare, iar elevii, vrăjiţi de metodele de predare, aproape toţi au luat note peste 5 la Evaluarea Naţională, au fost doar două excepţii. Chiar şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale au primit note de trecere, ba chiar au apărut şi notele de 10 la acest examen în instituţia de învăţământ. 

O VARĂ FĂRĂ VACANŢĂ

Anul trecut, Eugenia Vlad s-a transferat în Slatina, la Şcoala Gimnazială „George Poboran“,  păstrându-şi la Mărgineni clasa de a VIII-a şi făcându-i pe părinţii copiilor din şcoală să exclame, către director: „Un profesor bun aţi avut şi l-aţi lăsat să plece!“. La Slatina, în primul an, a avut doi elevi cu nota 10 la limba română, la Evaluarea Naţională.

La Mărgineni a început experienţa şcolilor de vară, în acest an a organizat şi în Slatina un eveniment similar. În cadrul acestora, profesorii dornici să-şi apropie altfel elevii şi să le dezvăluie materia într-un mod atractiv au putut să o facă. I-a cooptat şi pe cei din comuna Vâlcele, localitatea natală a Eugeniei. „Sunt metode pe care toţi le învăţăm la cursuri, dar nu le aplicăm, cred. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, îi ascult pe copii, le ascult nevoile, le respect pauza, şi asta iar contează. Lecturile la noi au o poveste. Spre exemplu, pentru un text care mie mi-a plăcut foarte mult am luat legătura cu autoarea pentru a realiza «blocul valorizării textului». Îmi place şi-mi găsesc timp, predau suplimentar  şi la clasa a IV-a, acolo unde învăţătorii mi-au cerut colaborarea. Vara mea a fost plină, n-am avut vacanţă“, spune profesoara.

„AŞ DA LA O PARTE MULTE DINTRE METODELE TRADIŢIONALE“

În timpul anului şcolar a avut în fiecare zi a săptămânii câte o oră suplimentară la fiecare dintre clasele a IV-a, a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a. Nu şi-a pus problema că sunt ore neplătite, iar elevilor nu le-a trecut o clipă prin minte să lipsească. Erau, de fapt, orele de limba română la care veneau cu drag. „Dacă aş putea, aş da la o parte multe dintre metodele tradiţionale care nu-i mai atrag pe elevi. Evident că nu poţi să elimini conversaţia, explicaţia, sunt absolut necesare. Când, însă, vii cu metode moderne, când îi implici, când aduci jocul, texte actuale, interesul se vede imediat“, explică tânăra profesoară. Ne dă ca exemplu textul „Metamorfoza“, semnat de Adina Popescu, o autoare pe care a căutat-o pentru mai multe detalii. Astfel, povestea fabulei în care omida se dorea fluture şi era dispusă să plătească pentru asta un preţ enorm pentru o operaţie estetică a făcut din text mult mai mult decât o operă studiată. Aşa ajung şi învăţătorii, dar şi elevii, să întrebe: „Când mai vii să facem ceva la clasă?“. 

Elevii nu ştiu, evident, că aparenta joacă are la bază „avionul argumentelor şi contraargumentelor“ sau alte metode studiate nopţi de-a rândul, din pasiune, reflex rămas din facultate. Foarte multe lucruri Eugenia le-a învăţat la cursurile de perfecţionare, pe care le-a luat în serios. 

„Toate cursurile de perfecţionare folosesc metode activ-participative. Nici nu cred că aş putea să folosesc o metodă pe care n-am experimentat-o. Iar elevilor le place“, spune profesoara.  Atunci când programa şi metodele clasice o îngrădesc, abordează tehnicile la orele suplimentare. La orele ei foloseşte videoproiectorul, flipchart-ul, culorile. Până şi participarea ei la cursuri are o poveste. 

„PRIETENII NE ÎNTREABĂ: «VOI CU CE VĂ ALEGEŢI DIN ASTA?»“

Experienţa cu ONG-ul „Learn for You“ s-a născut tot din dorinţa de a face mai mult şi de a nu mai depinde de alţii. A ajuns să cunoască oameni noi, din toată ţara şi din străinătate, să înveţe unii de la alţii. „Un profesor ne spunea la un curs că ce face Eugenia se face în şcolile particulare din ţară şi din străinătate. Şi, deşi poate vă vine greu să credeţi, sunt şi oameni care nu vor să-ncerce, mai mult, sunt dispuşi să discute negativ. De fapt, chiar şi prietenii ne-ntreabă: «Voi cu ce vă alegeţi din asta?». E greu să înţeleagă că simţi nevoia, pur şi simplu, să faci ceva mai mult. Noi asta ne dorim şi pentru copiii noştri, sper ca viitorul lor să fie mediul ONG“, intervine Florin Vlad.

Următorul proiect al ONG-ului îi are în vedere pe tinerii NEET (din engleză: not in education, employment or training – care au ieşit atât din sistemul educaţional, cât şi din cel al muncii). Este vorba despre acei tineri care au abandonat şcoala sau nici măcar n-au avut şansa să o înceapă şi nu-şi găsesc nici de lucru. Au obţinut deja mai multe calculatoare la mâna a doua, strânse de un alt ONG şi îmbunătăţite. Se gândesc la eliminarea analfabetismului digital şi la implicarea tinerilor în comunitate.  ;