România lucrului prost făcut. Creşe la ţiplă: noi, dar nefolosite timp de cinci ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dormitorul creşei din Slătioara este şi astăzi nefolosit FOTO: Alina Mitran
Dormitorul creşei din Slătioara este şi astăzi nefolosit FOTO: Alina Mitran

În trei localităţi din Olt au fost construite creşe ca un artificiu pentru atragerea de fonduri europene. După ce le-au construit, autorităţile le-au ţinut închise până au primit dreptul să le schimbe destinaţia.

Teslui, Slătioara şi Bobiceşti, trei localităţi rurale din judeţul Olt, au din 2012 creşe. Sătenii nu ştiu însă asta, pentru că n-au funcţionat cu destinaţia pentru care au fost construite. Mai mult, până recent clădirile au avut lacătul pe uşă.

Primarii de azi încearcă să explice că la acel moment construirea de creşe a fost cea mai bună soluţie ca să atragă milioane de euro pentru apă, canal, drumuri. Care era de fapt legătura? În perioada de finanţare 2007-2013, cei care aplicau pentru a obţine fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) aveau printre criteriile de eligibilitate şi o componentă socială. Astfel, foloseau nişte „artificii“ pentru a creşte punctajul şi pentru a face un proiect de asfaltare sau canalizare eligibil: construiau şi centre social-educaţionale „la pachet“, cum ar fi creşe sau cămine pentru bătrâni. La acest „procedeu“ s-a renunţat în exerciţiul 2014-2020, când s-a decis renunţarea la „proiecte integrate“, banii fiind alocaţi distinct pentru apă, canal, asfaltări.  

crese olt

La momentul construirii creşelor, primăriile s-au angajat să asigure cheltuielile de funcţionare pentru cel puţin cinci ani, doar că n-a mai fost cazul. A venit „ordonanţa Boc“, se scuză astăzi primarii, s-au blocat angajările în sistemul public, respectivele imobile nu au putut primi, pe perioada monitorizării, nici o altă destinaţie, aşa că totul a fost ţinut în ţiplă.

crese olt

Azi creşele au fost transformate în grădiniţe cu program normal, la cinci ani de la construire, pentru că numai după perioada de monitorizare se poate schimba destinaţia. Iar dotările din bucătărie, spre exemplu, sau din dormitoare, par acum inutile. Aparate profesionale de gătit, frigidere, paturi cu saltele încă sigilate, cabinet medical utilat, totul aşteaptă vremuri mai bune.

„Hai, mă, să facem creşă“

La Teslui, creşa s-a construit chiar în spatele primăriei. Investiţia a fost finalizată în 2012, spune fostul primar, Spiru Răduleţ (deşi panoul privind investiţia indică drept an al finalizării chiar 2010), şi a rămas nefolosită până în toamna trecută, când, după ce s-au închis alte grădiniţe de prin sate, copiii din Teslui, Moşteni şi Cherleşti au început să fie aduşi cu microbuzul în centru.

„Cum adică a fost creşă? Eu acum aud“, spune o tânără mămică. Fiica ei are doi ani şi jumătate şi merge acum la grădiniţa nouă. „Nu ştiu dacă toate încăperile sunt funcţionale. Copiii nu dorm acolo, îi luăm la prânz“, întăreşte mămica.

Eu am gândit la momentul ăla să facem creşă, că or face tinerii ăştia copii. Fără construcţie nu îndeplineam punctajul. Spiru Răduleţ fostul primar din Teslui

Proiectul prin care s-a construit creşa a fost finanţat prin PNDR. Numai creşa a costat 343.830 euro, însă proiectul total a adus în localitate aproximativ 2 milioane euro, îşi aminteşte fostul primar, bani din care s-au realizat 18 kilometri reţea de canalizare, reţeaua de apă din satul Teslui, asfalt pe alţi câţiva kilometri. „Eu am gândit la momentul ăla să facem creşă, că or face tinerii ăştia copii. Fără construcţie nu îndeplineam punctajul şi am zis - «Hai, mă, să facem creşă, că de bătrâni mai au grijă copiii!». Am încercat să o pun în funcţiune, cred că deja era în vigoare legea care nu ne mai permitea noi angajări, dar n-am reuşit“, mai spune fostul primar.
În satul Teslui locuiesc mulţi tineri. Unii muncesc în Slatina, la 10 kilometri, alţii chiar în comună, dar îşi duc copiii la oraş, şi asta pentru că grădiniţa care funcţionează în clădirea creşei are program doar până la prânz.

„Nu se găteşte, nu se doarme“

După cinci ani, şi la Slătioara, unde s-a construit o creşă pentru a se putea moderniza căminul cultural şi a se face asfalt şi reţea de apă şi canal, spaţiul a primit destinaţia de grădiniţă cu program normal. Clădirea, predată la cheie, a stat şi aici nefolosită. Şi astăzi nefolosite - dormitorul, cabinetul medical, bucătăria. „Pe aici ne mai ţinem noi lucruri, de-astea, dar nu se face mâncare, nu se doarme“, spun îngrijitoarele de curăţenie care deservesc şi grădiniţa, şi şcoala.

crese olt

Singura localitate în care creşa a funcţionat, doar câteva luni, în 2016, spune primarul Ilie Chitez, este Bobiceşti. „Când am hotărât s-o construim aveam cereri. Dar oamenii ştiţi cum sunt, se mai răzgândesc… A funcţionat puţin cu funcţiunea de creşă, o facem tot grădiniţă şi noi, poate chiar cu program prelungit“, mai spune primarul comunei Bobiceşti.

crese olt

Între timp, spaţiul în plus este folosit ca depozit. Cel puţin aşa se întâmplă la Teslui, unde înăuntru se întrezăresc, aproape de-a valma, de la panouri pentru afişajul electoral, până la pubele şi utilaje.

CITIŢI ŞI: România lucrului prost făcut. Cumpărături de lux pentru un spital de urgenţă: jardiniere cu 4.000 lei bucata

VIDEO România lucrului prost făcut: comuna cu şapte parcuri şi cocotieri portocalii, dar fără drumuri asfaltate sau canalizare
 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite