Serviciile de ambulanţă, copleşite. „30% urgenţe, restul de 70% pe COVID. Oamenii sunt obosiţi, speriaţi“
0
Sindicaliştii din serviciile publice de ambulanţă au reuşit marţi să obţină promisiunea guvernanţilor că 1.000 noi posturi vor fi ocupate pe perioadă nedeterminată, plus alte creşteri salariale. În ce situaţie se află acum oamenii din prima linie.
După luni de zile în care guvernanţii nu i-au băgat în seamă, angajaţii din serviciul public de ambulanţă au obţinut, marţi, 10 noiembrie 2020, promisiunea că se vor scoate la concurs, pe perioadă nedeterminată, 1.000 posturi.
E nevoie ca de aer de o mână de ajutor dată celor din prima linie, spun sindicaliştii, pentru că în acest an nu au reuşit să plece în concediul de odihnă, aproape că nu mai ies din combinezoanele specifice răspunsului la cazurile COVID-19, mulţi dintre ei s-au infectat, o parte, din păcate, au şi pierdut lupta.
De la mijlocul lunii septembrie, în sarcina servicilor judeţene de ambulanţă a căzut şi testarea pacienţilor care sună la 112 şi semnalează că se confruntă cu simptomatologie specifică COVID-19.
Echipajul de ambulanţă ajunge la caz, vede care este starea pacientului şi în funcţie de evaluare fie îl transportă la spital, fie doar îi recoltează probele pentru testul Real-Time PCR. S-a ajuns, de altfel, ca 70% din activitatea zilnică a echipajelor să fie, practic, legată de COVID-19.
„Sunt foarte puţine urgenţe. Au rămas urgenţe 30% şi 70% facem COVID. Urgenţele au scăzut sau sunt coroborate, COVID cu altceva, dacă simptomele sunt specifice COVID-ului şi mai are şi comorbidităţi, vă daţi seama, e COVID. Concediile de odihnă oamenii nu şi le-au luat, dacă, Doamne-fereşte, oamenii se mai şi îmbolnăvesc, ne-ar mai trebui măcar 14 echipaje în plus ca să asigurăm în fiecare staţie câte două echipaje suplimentar. Noi avem între 24-26 echipaje pe judeţ, pe tură, ca să putem să asigurăm concediile medicale neprevăzute, concediile de odihnă şi situaţiile neprevăzute şi creşterea numărului de cazuri, că nu scade nimic după cum vedem, avem nevoie de suplimentarea numărului de echipaje“, a declarat managerul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Olt, Marinela Prina.
„Oamenii sunt foarte obosiţi, vă daţi seama că nu este uşor să umbli din casă-n casă, după fiecare testare trebuie să vină să se decontamineze, să decontamineze maşina... Impactul este că foarte mulţi angajaţi şi-au luat concedii medicale, nu mai pot, au obosit, sunt şi bolnavi, sunt...“, a continuat managerul.
Marinela Prina a dezvăluit şi că se recoltează peste 50 probe pentru determinarea prezenţei virusului SARS-CoV-2 zilnic, dintr-un total de peste 110 solicitări în 24 ore. Asta pentru că pentru pacienţii a căror stare s-a agravat nu se mai face testarea, sunt transportaţi la spital.
Viaţa unui angajat din serviciul public de ambulanţă a devenit atât de complicată încât oamenii aflaţi în prag de pensie au cerut pensionarea anticipată. Sunt cel puţin cinci-şase cazuri în cadrul SJA Olt, a mai spus managerul serviciului.
„Eu îi simt că sunt foarte obosiţi, sunt speriaţi de riscul care este foarte mare, fiind în prima linie. Se îmbracă, se dezbracă, vin, se decontaminează, iar se îmbracă, iar pleacă, iar vin, se decontaminează, este un dute-vino. Şi expuşi la substanţe, iar substanţele astea de decontaminare... Şi maşinile sunt decontaminate în interior, sunt riscuri care au crescut foarte mult în perioada asta“, a mai spus Prina.
Şi cheltuielile au crescut fantastic, echipamentele de protecţie având cea mai mare pondere. Un combinezon costă între 35 şi 80 lei, însă preţul cel mai mic îl au cele de o calitate slabă, care riscă să nu le asigure angajaţilor protecţia necesară. Dacă majoritatea apelurilor sunt astăzi legate de COVID-19, angajaţii ajung să îmbrace şi să dezbrace şi de câteva ori pe zi combinezoanele, care nu se pot refolosi. Pentru fiecare caz COVID-19 protocolul presupune purtarea a trei perechi de mănuşi, iar consumul nu se opreşte aici.
„Toţi banii îi dăm pe combinezoane, măşti şi mănuşi, nu ne ţinem de consumuri. Cumpărăm în fiecare săptămână şi nu ne ţinem de consumuri. Acum s-au terminat banii, vă daţi seama că am cerut, noi trebuie să avem şi o rezervă pentru primele trei luni ale anului, trebuie să facem stocuri de materiale şi medicamente pentru primele trei luni, până vine bugetul. E vorba şi de depozitare, le-am mai pus prin garaje, prin...“, a mai spus managerul SJA Olt.
Ce au obţinut sindicaliştii
„Am tras de la ora 8,00 până seara, numai recoltări şi numai transport de pozitivi, de nu mai ştii cum s-o dai. Sună pe 112 şi ne ducem, ce să facem! Sunt cei care au probleme şi îi ducem la spital. Unii se internează, unii nu se internează... Unii găsesc locuri, unii nu găsesc locuri... Ne plimbăm noi şi numai noi. Sunt foarte mulţi care nu vor să se interneze. Am primit un apel de la un domn care ne-a spus că-i e rău, că nu se simte bine, ca până la urmă, când am ajuns, să ne spună că i-a spus medicul de familie că noi facem recoltări. L-am întrebat: ai probleme? Ai simptome? – Nu, dar vreau să văd şi eu dacă am COVID. Voia să-i recoltăm, voia un test, că aşa vrea el, să vadă dacă are probleme sau nu...“, a expus situaţia din aceste zile liderul sindicatului din SJA Olt, Marian Lazăr.
Acesta a explicat şi că oamenii ajung să stea în marea majoritate a timpului în combinezon. Cu tot efortul, angajaţilor din serviciile de ambulanţă nu li se acordă nici „sporul de recunoştinţă“ promis, rămânând cu aceleaşi drepturi de dinainte de pandemie.
În urma discuţiilor purtate marţi, 10 noiembrie 2020, guvernanţii le-au făcut însă ambulanţierilor mai multe promisiuni, primind răspunsuri favorabile la trei din cele cinci revendicări principale.
Primul mare câştig este promisiunea definitivării pe post. Este vorba de cele 1.000 de posturi suplimentate pe perioadă determinată pentru Serviciile Publice de Ambulanţă.
„Premierul susţinut de cei doi miniştri a decis clar că este de acord cu definitivarea acelor posturi pe perioadă nedeterminată. Totodată am convenit că se impune repartizarea acestor posturi în serviciile de ambulanţă cu responsabilitate, justificat, astfel ca aceste posturi să fie ocupate în totalitate, şi cu respectarea procedurilor legale de ocupare“, şi-a informat Federaţia Naţională Sindicală „Ambulanţa“ sindicaliştii din teritoriu.
Alte drepturi câştigate, cel puţin la nivel de promisiune, sunt:
- se va aloca buget pentru acordarea stimulentului de risc care nu a fost acordat pe întreaga perioadă de Stare de urgenţă, adică din 16 martie 2020. În aceste condiţii, conducerile serviciilor de ambulanţă care nu au dat şi nici nu au solicitat sumele necesare pentru toată perioada stării de urgenţă, să solicite de urgenţă Ministerului Sănătăţii, iar cei care au solicitat şi nu au primit sumele necesare, să revină cu solicitarea cât mai urgent.
- se va aloca buget pentru acordarea sporului de recunoştinţă de 20% la salariul de bază în toate serviciile de ambulanţă. „Preşedintele FNSAR a prezentat situaţia acordării acestui spor, menţionând cele 8 servicii de ambulanţă care nu au acordat, sau au acordat după interpretări care au fost în defavoarea angajaţilor, ignorând prevederile legale. Reprezentanţii Guvernului au fost surprinşi de aceasta, nu au înţeles motivul, astfel că au fost notate acele servicii de ambulanţă, care urmează a fi analizate“, au mai transmis reprezentanţii Federaţiei.
- „Referitor la solicitarea noastră de creştere a sporului pentru condiţii deosebit de periculoase, s-a convenit creşterea cu 25% a sporului pentru personalul operativ din serviciile de ambulanţă. Intenţia este de a fi acordat începând cu luna noiembrie în condiţiile în care actul normativ care va prevede acest spor să fie finalizat până la sfârşitul lunii noiembrie a.c. (...) Ministrul Sănătăţii, în urma deciziei premierului, a menţionat că, atunci personalul operativ din ambulanţă va avea un spor de 55% plus 25%, adică 80%. Aşteptăm să vedem proiectul actului normativ, aducând completări dacă se impun, pentru a nu mai da loc la interpretări în aplicare“, a mai transmis Federaţia, la finalul discuţiilor.
Reaşezarea salariului de bază al asistentului medical din serviciile de ambulanţă, la nivelul salariului de bază al asistentului medical din medicina legală, solicitare care sindicaliştii ceruseră să se aplice începând cu 1 ianuarie 2021, nu a primit însă un răspuns cert, totul ţinând de impactul financiar al măsurii.
Ambulanţierii nu au obţinut nici alinierea salariului de bază corespunzător grilei din anul 2022, guvernanţii motivând că acceptând această creştere în serviciile de ambulanţă se creează precedent, provocând şi alte instituţii bugetare, iar bugetul statului nu este sustenabil la acest moment cu alte cheltuieli suplimentare de asemenea nivel.
Nici asigurarea pensiei de urmaş familiei angajatului din serviciile de ambulanţă care
decedează în lupta cu COVID-19 nu a primit răspuns cert, promiţându-se analiza după ieşirea din pandemie.
Se încarcă comentariile...
