Sfaturile profesorului Rafila: dezinfectăm ambalajul cumpărăturilor?Lucrul cel mai important în rutina cadrelor medicale

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. Alexandru Rafila, a vorbit, din nou, despre ce trebuie să intre în rutina zilnică, dar şi despre care este pericolul real din spitale.

În contextul creşterii numărului de români diagnosticaţi cu Covid-19 şi al semnalelor din toată ţara venite din rândul personalului medical, prof. Alexandru Rafila s-a referit, într-o intervenţie în direct la Digi24, la ce măsuri putem adopta, fiecare dintre noi, în această perioadă. Întrebat cum se protejează atunci când merge la cumpărături, Rafila a dezvăluit că nu poartă mănuşi, în schimb se spală pe mâini temeinic.

„Eu nu mă protejez cu mănuşi, mă spăl pe mâini înainte, dar şi când mă întorc de la cumpărături, folosesc un antiseptic, pot să-l mai folosesc o dată în timpul deplasării, am grijă să nu-mi ating faţa“, a spus Rafila. Masca este folositoare, a apreciat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, însă doar dacă este purtată correct, chiar adcă nu este una care să ofere un grad înalt de protecţie, ci o mască simplă.

„O mască simplă este suficientă, cu condiţia să fie plasată corect. Am văzut multe persoane, chiar unele care sunt în serviciu în diverse profesiuni, şi poartă masca sub nas. Păi, degeaba poartă masca sub nas. Dacă masca nu acoperă complet şi gura şi nasul şi nu este profilată exact la baza nasului, are un mic adaptor, atunci este utilizare incorectă sau chiar inutilă. Nu trebuie să o atingem deloc. Când se scoate, se scoate din lateral şi se aruncă într-un coş cu capac, asta este important. Şi, bineînţels, reducerea la maximum a deplăsărilor. Nu trebuie neapărat să te duci la magazine în fiecare zi. Te duci odată la câteva zile, merge un singur membru al familiei… Asta nu înseamnă că nu trebuie să faci mişcare. Te duci să faci o plimbare în jurul blocului, atunci când nu e nimeni pe stradă, sau în parcul din apropiere dacă este deschis“, a mai spus Rafila.

Ştergem încălţămintea la intrarea în casă

Spălatul pe mâini este cel mai important gest care ne ţine departe de infecţia cu noul coronavirus, însă doar dacă este efectuat corect. „Spălatul pe mâini să nu dureze două secunde, să dureze măcar 20 de secunde şi să intereseze mâna în întregimea ei, adică nu numai palma, ci şi partea dorsală a mâinii, spaţiile interdigitale sunt foarte importante, să insistăm ca spălatul să nu fie de formă“, a mai spus Rafila.

Deşi este important să conştientizăm pericolul, trebuie menţinut un echilibru, pentru că nici excesele nu ajută, din contra. „Telefonul mobil -  să-l ştergem din când în când cu o substanţă dezinfectantă, fără să facem din chestiunea asta un comportament obsesiv. Eu am văzut pe cineva care lucra la un computer şi din 5 în 5 minute îşi dădea cu spirt pe mână. Păi, era singur în încăpere, astea sunt lucruri care nu fac altceva decât să ne facă rău, pentru că până la urmă şi aceste substanţe dezinfectante sunt substanţe iritante, sunt substanţe care nu e necesar să le foloseşti prea des. Faci acest gest periodic şi mai ales dacă ieşi, dacă intri în contact cu personae . Dacă lucrezi la birou nu trebui să te dezinfectezi pe mâini, e inutil“, a mai spus Rafila.

Alte gesturi care trebuie să constituie de asemenea o rutină sunt legate de grija de a nu aduce virusul pe încălţăminte.

„Trebuie ştearsă încălţămintea, să evităm să intrăm cu încălţămintea până în mijlocul camerei, se poate şterge pardoseala cu o soluţie dezinfectantă, dar chiar să dezinfectezi toate cutiile, ambalajele din magazine, nu cred că este cazul, mai ales că în momentul de faţă toate produsele sunt deja ambalate, nu prea mai există produse neambalate, ambalajele nu au cum să fie contaminate, pentru că, în principiu, sunt plasate în magazine în manieră industriuală, persoanele în general nu le ating, nu le pun înapoi, chiar sunt reguli indicate în acest sens“, a mai spus Rafila.

Scoaterea corectă a costumului de protecţie, esenţială

Cât despre pericolul infectării personalului din spitale, nu doar lipsa echipamentelor este „buba“. Să dezbraci corect echipamentul de protecţie presupune un antrenament şi va trebui să devină o rutină, susţine Rafila.

„Spitalele care au un nucleu de supraveghere şi prevenire a infecţiilor ar trebui să facă pregătire în acest sens cu personalul, pentru că dacă noi nu se exersează foarte mult toate procedurile de echipare, şi mai ales de dezechipare, atunci există un risc foarte serios. În general, atunci când se face dezechiparea există riscul foarte mare de contaminare şi de multe ori dezechiparea, mai ales dacă este un echipament sofisticat, cum sunt cele din Terapie Intensivă, trebuie făcută cu un asistent. Nu poţi  face acest lucru de unul singur, în condiţii de siguranţă. Trebuie să faci un training foarte serios încât să eviţi posibilitatea contaminării în timpul dezechipării. Dacă echipamentul respectiv este contaminat cu secreţii provenind de la un pacient trebuie să ai mare grijă să nu iei contact cu aceste secreţii“, a mai explicat Alexandru Rafila.