Soluţia disperată a angajatorilor care găsesc tot mai greu forţă de muncă: „Luăm din Asia, dar... “

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Puţini angajatori au avut „privilegiul“ de a strânge câteva CV-uri de la şomerii interesaţi de un loc de muncă FOTO: A.M.
Puţini angajatori au avut „privilegiul“ de a strânge câteva CV-uri de la şomerii interesaţi de un loc de muncă FOTO: A.M.

Deşi la bursa locurilor de muncă organizată vineri, 20 mai 2022, în judeţul Olt au fost disponibile peste 800 locuri de muncă, cei mai mulţi angajatori au plecat  dezamăgiţi. „Cei care sunt pe-aici n-au chef de muncă, iar cine munceşte pleacă în străinătate, pe bani mai mulţi“, este constatarea multor patroni.

Angajatorii contactaţi de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Olt au anunţat vacante peste 800 posturi, o ofertă peste media naţională (bursa locurilor de muncă s-a organizat în toate judeţele), conform estimărilor directorului ANOFM, care a fost prezent la evenimentul organizat la Slatina pe platoul din faţa Casei Tineretului. 

„Nu mai vor să muncească, asta e problema“

Bursa a durat mai puţin de două ore, timp în care prin faţa angajatorilor au trecut peste 1.000 persoane,  mai puţine decât la alte ediţii, dar şi mai puţin interesate cu adevărat de un loc de muncă, aveau să constate angajatorii.

O mare firmă de construcţii din judeţ a venit la bursă cu aproape 100 locuri disponibile, de la ingineri şi până la muncitori necalificaţi. CV-urile strânse până aproape de finalul evenimentului au fost, în schimb, doar câteva. Reprezentantul firmei spune că oricum în acest domeniu fluctuaţia de personal este mare dintotdeauna, chiar dacă în construcţii, unde şi munca este pe măsură, salariile sunt mai mari, doar că de câţiva ani a devenit evident că nu se mai poate acoperi deficitul de pe piaţa naţională. Aşa că angajatorul aduce deja de ceva vreme lucrători din Asia. Cei mai mulţi rămân, însă se întâmplă destul de des să şi plece, de obicei spre ţările din vestul Europei.

„În principiu aducem şi de-afară şi de-aici, doar că nu mai vor să muncească, asta e problema. Noi avem posturi disponibile tot timpul. Vin şi pleacă. Vin şi pleacă. Salariile sunt bune, pentru că sunt de construcţii, se plătesc şi orele suplimentare în cazul în care stau, dar nu prea vor să stea. La noi e un flux continuu, azi vin, peste o săptămână pleacă, iar vin, iar... Avem şi oameni care sunt de 15 ani în firmă, dar... Chiar şi lucrătorii străini migrează spre alte ţări. Mai avem şi cazuri când ne mai fug, ne mai dispar...“, a explicat reprezentantul firmei.

Firma aduce lucrători din India şi Pakistan încă dinainte de pandemie. Ei vor să facă şi ore suplimentare, însă românii de obicei refuză. Mai mult, angajaţii români mai şi pleacă sezonier peste hotare şi se întorc după câteva luni. Venitul realizat în România, explică ei, pur şi simplu nu le permite să facă altceva decât să-şi plătească facturile şi să-şi asigure traiul de zi cu zi. 

„Prima dată întreabă de salariu şi de bonuri de masă“

Ceva mai mult noroc au avut reprezentantele unei firme de confecţii textile. Deşi pe la stand au trecut mai puţine persoane decât cu ocazia altor burse, printre ele s-au numărat şi persoane interesate de un loc de muncă. 

„Oameni nu atât de mulţi ca în alţi ani, în bursă, dar interesaţi, acum să vedem ce se şi concretizează. Prima dată întreabă de salarii, care este programul, dacă se dau tichete de masă...“, dezvăluie reprezentanta firmei. 

Salariile au rămas cam aceleaşi. Sunt mici, iar traiul este din ce în ce mai greu, însă patronii spun că, oricât de mult şi-ar dori să ofere altceva, situaţia e grea şi pentru ei. Au multe contracte cu Anglia, a venit Brexit-ul, după care pandemia, iar lucrurile s-au complicat atât de mult încât astăzi angajaţii care altădată se plângeau că nu pot rămâne peste program cer ei acum să facă ore suplimentare, pentru a putea duce mai mulţi bani acasă, însă nu mai există posibilitatea. „E greu şi de-o parte, şi de cealaltă“, mai spune angajatorul.

„Am găsit un calificat şi un necalificat. Pentru 11 posturi...“

O altă firmă de construcţii, un alt interlocutor dezamăgit. „Am găsit unul calificat şi unul necalificat, pe 11 posturi. De fapt,  un potenţial angajat, pentru sudor. Calificaţii se găsesc cel mai greu. Noi am transmis locurile vacante către ei  (n. red. - către AJOFM) şi aşteptăm, dar sunt toate firmele în aceeaşi situaţie. Vin cei necalificaţi, acolo avem şanse mai mari să găsim. Nu avem condiţii legate de vârstă, salariul, după cum ştiţi, în construcţii este mult peste minim, sâmbăta şi duminica nu lucrăm,  dar... N-au poftă de muncă. Sau pleacă în afară, lucrează câteva luni, mai strâng bani, se-ntorc şi-i primim, că n-ai ce face. Ştii ce poate şi asta e!“, explică patronul firmei. Deşi un calificat poate câştiga şi 5.000 lei net lunar, în străinătate câştigă 3.000 euro, iar sumele nu prea sunt comparabile, recunoaşte angajatorul.

Am stat de vorbă şi cu reprezentantul unui service auto. După două ore în care prin faţa standului s-au perindat sute de persoane, pe lista persoanelor interesate a notat un singur nume. „Nu e interesat nimeni de domeniul ăsta. Situaţia este aşa de patru-cinci ani... Soluţia? Luăm din Asia, dar durează mult, opt-nouă luni. Vor veni direct calificaţi, însă va fi nevoie totuşi să lucreze oameni de-ai noştri cu ei“, a precizat reprezentantul firmei.

Adevărul din tabăra şomerilor

Bucurie mare n-a fost nici în rândul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Mulţi şomeri care primesc indemnizaţie de şomaj au venit, ca de obicei, doar pentru „negaţii“, pentru care s-au adresat, cum deja s-a încetăţenit practica, firmelor care au un cu totul alt profil de activitate decât cel pentru care este pregătit şomerul.  Reprezentanţii firmelor au putut, astfel, să-şi pună pe hârtie semnătura care atestă că şomerul a căutat loc de muncă, dar firma respectivă nu i-a putut oferi. Aceste „negaţii“ le sunt necesare şomerilor pentru a face dovada că şi-au căutat loc de muncă şi n-au găsit, astfel putând să încaseze pe mai departe indemnizaţia de şomaj.

bursa slatina

Deşi la bursă au venit câteva sute de persoane, numărul celor selectaţi pentru probă de lucru a fost mic FOTO: A.M.

O doamnă trecută de prima tinereţe a recunoscut că după apoape 25 de ani de muncă în confecţii chiar nu mai poate să meargă mai departe. A lucrat în ultimii 22 ani la aceeaşi firmă, care cu doar câteva luni în urmă s-a desfiinţat. „Sunt în şomaj de 6-7 luni, am lucrat în confecţii. Nu mai vreau nici să schimb domeniul, nici nimic, pentru că nu mai văd, după atâţia ani în maşina de cusut. Stau foarte prost cu vederea. La acelaşi angajator am lucrat 22 ani. S-a desfiinţat. E mai greu acum, ne descurcăm greu, soţul are minimum pe economie, dar am grijă şi de soacră, este dependentă de îngrijirea noastră, şi nu mai pot să merg altundeva la lucru“, a recunoscut femeia de ce este atât de important să nu piardă indemnizaţia de şomaj pentru perioada rămasă.  

Alţi şomeri spun pur şi simplu că să muncească pe salariul minim est aproape o cheltuială din partea lor. „Dacă eu dau câteva sute de lei pe navetă, mai cumpăr câte ceva şi de pachet, cu ce m-aleg din cei 14 milioane (n. red. - 1.400 RON)? Stau pe drum o oră-două, nici acasă nu mai am timp să fac mare lucru... Om vedea după ce termin şomajul, chiar nu ştiu ce să spun“, a recaţionat un alt şomer.

AJOFM Olt a transmis la final şi rezultatele întregistrate la finalul bursei. Conform acestor date, au participat la bursă 1.120 persoane, dintre care, însă, doar 316 au fost selectate pentru interviu sau probă de lucru, cele mai multe în Slatina (224), în condiţiile în care angajatorii au anunţat disponibile peste 700 locuri de muncă la bursa din Slatina şi peste 110 la Caracal.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Motivul pentru care o firmă italiană îşi dă afară angajaţii şi se mută în România. Revoltă în rândul muncitorilor

Marcel Ciolacu susţine că România nu este într-un „colaps economic”: În comparaţie cu Germania, vom avea o creştere economică dublă

Slatina



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite