VIDEO Viaţa de la groapa de gunoi abandonată. „Ai dracu’ cu parlamentarii lor! Au omorât pă Ceauşescu ca să-i ia locu’“

FOTO Alina Mitran

Zeci de persoane care zi de zi „selectau“ gunoiul menajer şi recuperau plasticul, sticla, hârtia şi fierul aproape că nu mai au ce pune pe masă, de când depozitul temporar de la Slatina s-a închis şi gunoiul care se adună din oraş se duce la peste 20 de kilometri.

Aproape singurele persoane care efectiv selectau deşeurile menajere duse la groapa temporară de gunoi din Slatina, care a funcţionat doi ani, îşi câştigă banii de pâine din ce în ce mai greu.

De mai bine de două săptămâni, de când depozitul ecologic de deşeuri menajere de la Bălteni, construit cu fonduri europene, şi-a început activitatea, iar la groapa de la marginea Slatinei nu mai vin maşinile cu gunoi, cei care din asta trăiau câştigă din ce în ce mai puţin. De la sume care puteau să depăşească 100-150 lei pe zi, au ajuns şi la de zece ori mai puţin, iar numărul celor care mai vin în rampă s-a împuţinat drastic.

În oraş găsesc la fel de greu ce se caută la firmele care colectează materialele reciclabile, Slatina fiind unul dintre primele oraşe care a înlocuit, în mare parte, pubelele clasice cu containere îngropate care nu le mai permit celor interesaţi de deşeuri să scormonească.

„Primaru’ nu vine decât să ne spună: «Să votaţi!»“

Până în urmă cu două săptămâni, mulţi plecau din oraş către rampă cu prima maşină de gunoi, în mijlocul nopţii, iar acum sunt nevoiţi să vină, care au, cu căruţele trase de cai. Este o aventură în sine şi traversarea oraşului, pentru că sunt pasibili de amenzi. Mulţi deja nu le mai ştiu şirul, au adunat mii de lei amendă, pe care, însă, n-au din ce să le plătească.

„Mi-a luat barosul, mi-a luat târnăcopul, mi-a luat ălea, şi le-a dat la comandant. Şi le-am spus – «Nu e destul câtă amendă mi-aţi dat? De unde să plătesc?». Am 42 de milioane amenzi. Mi-a dat 6, încă 6, încă 7... Că n-am înscris căruţa, ca maşina“, explică un bărbat cât de greu îşi mai câştigă astăzi traiul. Spune că are o pensie de 550 lei, dar că suferă de diabet, a avut mai multe operaţii, mai mult îşi ajută nevasta, nu poate lucra. În plus, au acasă şi nepoţii de la copiii care muncesc în Germania, în agricultură. „Acu’, de câteva zile, plouă întruna, n-au mai ieşit la muncă, e rău“, mai spune bărbatul, supărat că de situaţia lor, a romilor din partea de jos a oraşului Slatina, nu-şi aminteşte nimeni decât în prag de alegeri. „Primaru’ nu vine decât să ne spună: «Să votaţi!» A zis că ne face strada, nu ne-a făcut-o! Fundătura Zăvoiului, acolo stau. Iau de la o vecină apă, n-avem apă, n-avem canalizare, n-avem acte, n-avem un lider care să se intereseze şi de noi“, concluzionează bărbatul.

„Am şapte copii şi am mulţi nepoţei, pupa-o-aş, le duc mâncărică la copii“

Cele câteva femei din rampă se hotărăsc greu să vorbească, mai ales văzând că filmăm. N-ar vrea să le vadă copiii la televizor, se feresc să-i pună în situaţii stânjenitare. Se bucură că ei s-au ţinut de carte şi că au acum slujbe, salariu sigur... Sunt supărate, însă, că s-a mutat groapa, iar la Bălteni, la peste 20 de kilometri, nu mai au cu ce să meargă. În plus, acolo totul e împrejmuit, nu intră nimeni, selectarea deşeurilor o fac angajaţii firmei care administrează depozitul.

„Ne-a luat bidoanele de mai făceam şi noi un ban, le-a luat bogaţii ăştia. Venim şi noi să trăim, ooof, cu-n bidon, cu-n fier, cu ce se poate, să trăim şi noi. Am câştigat şi 150, de mii, bani d-ăştia, d-ai noştri, nu un milion. Sunt bani dă pâine, dă cartofi. Am şapte copii şi am mulţi nepoţei, pupa-o-aş, le duc mâncărică la copii, mere le duc şi eu... Ia uite ce muncim colea, în mizerie, ca să putem trăi“, spune femeia, care se opreşte pentru câteva momente din spart bucăţile de zid,de unde recuperează fierul beton. A prins drag să-şi spună oful şi vorbeşte de alocaţiile mici, care nu le permit să-şi crească nepoţii aşa cum şi-ar dori şi cum tânjesc cei mici, care văd lucruri frumoase la alţi copii.

„Le-a mărit alocaţiile? Să fi făcut cinci milioane pentru un copil d-ăsta, dă să duce p-a-ntâia, nu un milion jumate. Ce ia cu un milion jumate, doamnă, ce ia? O pereche de adidaşi cât este? Şi hoţii, parlamentari, şade pă scaune, acolo, relaxaţi, şi ia milioane. Şi noi ce luăm? Fir-ar ai dracu cu parlamentarii lor! Au omorât pă Ceauşescu ca să-i ia locu’, să trăiască ei bine. Şi-au făcut magazâne, şi-au făcut afaceri, noi suntem tot amărâţi, ia uite! Ia uite bărbaţii unde lucrează!“, mai spune femeia, care le îndeamnă şi pe celelalte să stea de vorbă.

O altă femeie, mult mai tânără, sparge şi ea după fier. E mulţumită doar că fata şi băiatul s-au ţinut de carte şi lucrează, băiatul la firma de cabluri din oraş, iar fata, care s-a căsătorit, e chelneriţă. Mărturiseşte că ea, din păcate, a abandonat şcoala, are doar cinci clase. Nici nu mai vrea să-şi amintească de ce, în loc de explicaţie ridică mâinile a neputinţă.

Un bărbat de lângă, poate soţul, stânjenit de subiectul discuţiei, îşi tot face de lucru mai departe. Mai duce la căruţă câte ceva, mai spune ceva cu glas scăzut către celelalte femei, un altul îşi ascute o unealtă...

E greu, spun oamenii, şi le va fi şi mai greu, deja nu mai găsesc mare lucru, poate a zecea parte din ce găseau înainte, şi nici perspective nu au.

Reprezentanţii firmei de salubritate din oraş, Salubis, spun că pentru a deschide noua haldă şi a face şi serviciile de colectare care le revin în continuare au fost obligaţi să angajeze 40 de persoane. Printre ele e posibil să fie şi oamenii care trăiau din ce găseau la groapa de gunoi, însă profilul celor care se mulţumesc zi de zi cu banii pe care îi primesc pe loc pentru ce predau firmelor de colectare nu prea e cel al angajatului care vine zilnic la muncă şi aşteaptă banii o dată sau de două ori pe lună. Pe de altă parte, cei care încă mai au răbdare să scormonească în gunoaiele depozitate în groapa temporară de la Slatina, răscolite deja de atâtea ori, o mai pot face liniştiţi vreme bună de acum înainte. Odată cu deschiderea haldei ecologice de la Bălteni, groapa temporară ar trebui desfiinţată, iar gunoaiele, cărate la noua haldă, un proces deosebit de anevoios, dar şi de costisitor, iar plata desfiinţării acestei gropi neautorizate cade în sarcina Primăriei Slatina.