Adevărul despre bătălia de la Călugăreni. Mihai Viteazul a pierdut cea mai importantă luptă împotriva turcilor, iar realitatea a fost ascunsă de cronicari

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lupta de la Călugăreni s-a terminat de fapt cu o înfrângere pentru Mihai Viteazul FOTO: adevaru.ro
Lupta de la Călugăreni s-a terminat de fapt cu o înfrângere pentru Mihai Viteazul FOTO: adevaru.ro

Rămasă în istorie drept cea mai măreaţă bătălie pe care Mihai Viteazul a purtat-o cu turcii, în lupta de la Călugăreni voievodul a fost practic învins. Deşi l-a atacat pe Sinan Paşa, oştile otomane au reuşit să ocupe Ţara Românească.

Zeci de teorii legate de eroismul lui Mihai Viteazul în lupta de la Călugăreni (23/13 august 1595) scot la iveală un amănunt pe care istoria a omis să-l prezinte. 

Deşi unele cronici i-au creionat voievodului care l-a trântit într-o mlaştină pe Sinan Paşa imaginea unui erou, în realitate bătălia de la Călugăreni a fost un eşec.

Tot ce-a făcut Mihai Viteazu a fost să sporească şi mai mult furia otomanilor, care au reuşit în doar două luni să ocupe întreaga Ţară Românească. 

Adevărul ascuns de cronicari 

Mihai Viteazul nu a avut nimic de câştigat în urma acestei victorii, ci doar faptul că a reuşit să-l facă de râs pe marele Sinan Paşa în faţa capetelor încoronate ale Ligii Sfinte, în momentul în care le-a relatat despre maniera în care a fost purtată bătălia. 

Zona în care Sinan l-a confruntat pe domnul muntean era una mlăştinoasă, pe care turcii nu o cunoşteau. În cartea „Mihai Viteazul şi arta diplomaţiei”, istoricul Ion C. Petrescu prezintă cuvintele pe care le-a rostit Mihai Viteazul în faţa Ligii Sfinte:

„în ziua aceea însuşi Sinan Paşa se prăvăli de pe cal într-o mlaştină foarte întinsă, de unde cu greu fu scăpat; şi în acea luptă au fost omorâte patru paşale şi şapte sangeaci”.

Cuvintele domnitorului nu au impresionat, mai marii Ligii Sfinte refuzând să-i ofere sprijin domnului muntean pentru a continua ofensiva antiotomană. Aşa se face că, deşi au rămas fără conducător, turcii au înaintat spre ţinutul Ţării Româneşti.

Acest aspect este redat de cronicarul Radu Popescu (1655 – 1729), un mare vornic şi cronicar de la curtea lui Nicole Mavrocordat, care relata: „iară turcii se ridicară cu toţii de veniră la Bucureşti şi făcuseră acolo cetate şi ajunseră până-n Târgovişte şi acolo încă făcură cetate; şi cuprinseră toată Ţara Muntenească”.

Cronica medievală este susţinută şi de istoricul Ion C. Petrescu. În lucrarea sa el precizează că „jaful otoman este teribil (…), turcii au robit foarte mulţi români. Ţara Muntenească a fost pur şi simplu sărăcită de invazia turcească”. 

Victoria de la Giurgiu 

Adevărata victorie a lui Mihai Viteazul împotriva turcilor se petrece însă la câteva luni de la bătălia de la Călugăreni, pe malul Dunării, la Giurgiu. 

În octombrie 1595, domnitorul, care până la această dată a privit îngrozit cum ţara i-a fost cotropită de turci, a reuşit să-şi facă oaste şi să-i înfrângă pe otomani.  

După eşecul de la Călugăreni, Mihai Viteazul a trecut Carpaţii şi a încercat să-şi refacă armata, pe care a pierdut-o în confruntarea din august.

El a reuşit să închege o oaste de 40.000 de soldaţi. Astfel, la 6 octombrie, Mihai reuşea să elibereze Târgovişte, la 12 octombrie - Bucureştiul, apoi cetatea Giurgiului şi porturile dunărene. Astfel, hotarul de sud al Ţării Româneşti a ajuns din nou linia de sud a Dunării. 

Citiţi şi: 

Mama lui Mihai Viteazul, unul dintre cele mai controversate personaje din istorie. Povestea de viaţă nespusă a doamnei Tudora

Mihai Viteazul, un soţ de coşmar. Escapade amoroase cu ibovnice de viţă nobilă

Lupta de la Oraşul de Floci. Cum a apărat Mihai Viteazul de furia hoardelor turceşti cetatea în care s-a născut

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite