Slobozia

articolul anterior articolul urmator

Aeroportul unde a fost prezentat primul supersonic românesc, scos la licitaţie. Câţi bani cer autorităţile

14
11 Aug 2020 04:05:01
Autor: Ionela Stănilă
Baza aeriană Alexeni, în vremurile de glorie FOTO tineriu-ialomita.blogspot.ro
Baza aeriană Alexeni, în vremurile de glorie FOTO tineriu-ialomita.blogspot.ro

Singurul aeroport militar din Bărăgan, aflat în ruină de zeci de ani, a fost scos la licitaţie. Consiliul Judeţean Ialomiţa concesionează aproximativ 350 de hectare de teren şi clădiri care aparţin fostei baze de aviaţie de la Alexeni.

Durata estimată a concesiunii este propusă la 49 de ani, cu posibilitate de prelungire, iar valoarea  redevenţei minime solicitată de Consiliul Judeţean Ialomiţa este de  4.108.276,51 lei/an. Ca facilitate pentru potenţialii ofertanţi, s-a stabilit că valoarea plătită pe an să fie de 10% din valoarea redevenţei până la finalizarea lucrărilor de investiţii, dar nu mai mult de 6 ani pentru investiţia în proiectul Aeroport de importanţă regională şi nu mai mult de 3,5 pentru celelalte două obiective.
 
Aerodromul Alexeni se află dispus la 6 kilometri est de oraşul Urziceni şi 3 kilometri nord-est de comuna Alexeni. Terenul se află în proximitatea capitalei ţării - Bucureşti (la numai 66 km), precum şi în apropierea unor importante centre urbane - la 70 de km faţă de Ploieşti, la 60 km faţă de Buzău, 55 km faţă de Slobozia, 101 km faţă de Călăraşi şi la 201 km de Constanţa. Terenul, în suprafaţă de 347,7177 de hectare, este racordat prin intermediul străzii Unităţii la Drumul Naţional 2A (Urziceni-Slobozia) şi la intravilanul comunei Alexeni (2 km).
 
De asemenea, terenul era racordat la reţeaua de căi ferate, linia este în prezent dezafectată. Fostul Aerodrom Alexeni dispune de o pistă betonată de 2.500 m, bretele adiacente de 1000 m, hangare şi spaţii administrative. Întreg ansamblul — clădiri administrative, dormitoare, pistă, hangare, magazii, depozite subterane, ce au făcut parte din cadrul unei unităţi militare — se întinde pe o suprafaţă de aproape 350 de hectare, din care 210 ha arabil. Dintre toate construcţiile fostului aeroport, cel mai bine conservată este pista şi reţelele aferente, însă vechile clădiri administrative sunt destul de mult deteriorate.
 

Trei scenarii

Aproape 70% dintre construcţii au destinaţie industrială şi edilitară, construcţiile cu destinaţie de locuinţe şi construcţiile anexă ocupând o proporţie de 12% din ansamblul construit. Din pespectiva destinaţiilor actuale ale construcţiilor existente, se recomandă utilizarea lor tot pentru activităţi de natură industrial, edilitară şi administrativă.
 
Plecând de la funcţiunea anterioară a ansamblului de la Alexeni şi de la propunerile venite din partea unor investitori pentru realizarea unui aeroport de importanţă regională, autorităţile din Ialomiţa au pus pe hârtie 3 scenarii. În varianta acestui scenariu de realizare a unui aeroport de importanţă regională, cu o investiţie estimată la 150 milioane de euro, se vor propune şi alte două proiecte investiţionale ce vizează activităţi conexe celor de operare aeroportuară. 
 
Aceaste propuneri vin din considerentul utilizării integrale a suprafeţei de teren şi pentru obţinerea unui randament maxim al bunurilor concesionate din punctul de vedere al funcţionalităţii anterioare: Proiectul de investiţie include: - construcţie aeroport care să funcţioneze ca aeroport comercial pentru pasageri având facilitate pentru transport de marfă (cargo) şi operaţiuni de aviaţie generală şi de afaceri; - Centru de instruire sintetică pentru piloţi - simulator de zbor pentru aeronave tip Airbus A320; - Hangar de mentenanţă de nivel complex pentru aeronave şi crearea centrului de pregătire profesională tehnico-ingineresc, se arată în proiectul de hotărâre privind concesionarea prin licitaţie a fostei baze de aviaţie.
 

Un aeroport operaţional, cea mai bună variantă

Prin dezvoltarea unui aeroport la Alexeni, apare posibilitatea să se utilizeze aviaţia generală pentru afaceri, cât şi pentru petrecerea timpului liber. Activitatea aeroportuară va fi susţinută prin dezvoltarea celorlalte două componente care vin să susţină activităţile de instruire a piloţilor, activităţile de mentenanţă a aeronavelor precum şi instruirea personalului ingineresc şi mecanic implicat în mentenanţa aeronavelor, se arată în Studiul de oportunitate care a fost comandat de Consiliul Judeţean Ialomiţa. 
 
Scenariul în jurul căruia se dezvoltă proiectul îl reprezintă necesitatea construirii unui nou aeroport în zona oraşelor Urziceni şi Slobozia, care să preia in condiţii optime volumul de trafic preconizat în viitor. Realizarea unui aeroport operaţional reprezintă cea mai bună opţiune pentru realizarea de venituri mari. Totodată, activităţile comerciale care se desfăşoară pe un aeroport cu trafic de pasageri se constituie în surse importante de venit pentru noul proiect de dezvoltare. Astfel de activităţi comerciale (închiriere pentru spaţii comerciale în cadrul aeroportului) generatoare de venit reprezentative în cadrul unui aeroport de pasageri nu se pot realiza pe un aeroport de tip cargo, unde nu există un flux de persoane. Centru de instruire şi centru de mentenenţă vor fi de asemenea generatoare de venituri.
 

Construit în perioada comunistă

Fostul aeroport militar din Bărăgan a devenit celebru în vara anului 1975, după ce aici i-a fost prezentat dictatorului Nicolae Ceauşescu primul avion cu reacţie românesc, IAR 93. La mijlocul anilor 1950, la Alexeni, în judeţul Ialomiţa, comuniştii înfiinţau unul dintre cele mai importante aeroporturi militare din ţară. Aici au fost aduse cele mai importante unităţi de elicoptere ale aviaţiei româneşti şi tot aici Nicolae Ceauşescu a tăiat panglica primului avion cu reacţie produs în ţara noastră.
 
Ideea construcţiei aeroportului militar la Alexeni, în Ialomiţa, a aparţinut însă germanilor. În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, mai multe escadrile ale aviaţiei militare nemţeşti au aterizat şi staţionat pe islazul de la marginea Alexeniului, ca urmare a misiunilor de interogare avioanelor de bombardament ale Aliaţilor.
 
Cu câteva luni înainte ca războiul să se termine, soldaţii germani şi-au manifestat toate intenţiile de a transforma islazul din Alexeni într-un aeroport militar executat nemţeşte.
 
Planurile lor s-au concretizat însă abia în 1954 când comuniştii români au dus la bun sfârşit lucrările. Sub comanda generalului Nicolae Fulga, Aviaţia Română a făcut importante demersuri pentru ca la Alexeni să existe acest aeroport militar.
 
S-a considerat că zona este foarte aproape de Bucureşti şi tocmai de aceea este propice pentru intervenţii şi exerciţii militare de tip fulger. Astfel, Institutul de Studii şi Proiectări Militare a realizat modelul aeroportului de la Alexeni. Au fost construite patru piste, în formă trapezoidală, similare celor de la aeroportul civil Arad.
 

Inaugurat în 1975

Evenimentul cel mai important a avut loc însă petrecut în anul 1975, când a fost prezentat primul avion cu reacţie românesc: IAR 93. Nicolae Ceauşescu s-a urcat la bordul aeronavei, după care a tăiat panglica. Câteva luni mai târziu, presa comunistă relata despre primul zbor al acestui avion, care a decolat de pe pista aeroportului din Bacău.
 
Pentru viaţa comunităţii din Alexeni, aeroportul a însemnat o schimbare majoră. Armata a investit în dezvoltarea comunei prin construcţia de drumuri şi căi de acces care să ducă către aeroport. Activitatea se întrerupe definitiv după 1989, când aeroportul s-a închis.
Din anul 2001 el a fost predat Ministerului Justiţiei care l-a dat în administrare Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Ultima dată hangarele de la Alexeni s-au redeschis în anul 2011, atunci când aici s-a organizat un miting aviatic la care a fost prezent ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu.
 

Vă mai recomandăm şi:

Continuă modernizările. Se toarnă asfalt pe cinci drumuri judeţene

S-a deschis şantierul pentru introducerea reţelei de canalizare pe strada Oborului

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

14 Comentarii

Al Pacino
11.08.2020, 05:28:58

elicopterul arata ca o jucarie pe care o aveam cind eram mic.

The Fog
11.08.2020, 09:53:47

M-am tot uitat prin articol dupa supersonic romanesc, dar n-am dat decat de IAR 93, care era subsonic. In rest, fara vointa politica megalomana multe regiuni odinioara prapadite au tendinta naturala sa se intoarca la ce au fost. Iar fara viziune politica corecta... vor reusi.

+3 (3 voturi)
Iobag Nerfos
11.08.2020, 10:28:46

Romania nu a construit niciodata un avion supersonic. Iar IAR 93 a fost construit la Craiova, nu la Bacau. De ce a zburat de la Bacau, cine stie? URA Bacau pe vremea lui ceasca insemna Uzina de Reparatii Avioane. Probabil l-au reparat de nou :D

0 (2 voturi)
neamtu tiganu
11.08.2020, 10:45:44

Prototipul avionului IAR 93 a fost construit la Bacau. A zburat prima data la 31. octombrie 1974, pilot Stanica. Mai tirziu a fost preluat afabricarea de IAv. Craiova Daca vrei amanunte cumpara cartea mea "Si noi am construit avioane, IAR 93, 99, 95." Mihai Calomfirescu

+1 (3 voturi)
neamtu tiganu
11.08.2020, 10:42:42

ca urmare a misiunilor de interogare avioanelor ......... Au fost construite patru piste, în formă trapezoidală, Un artciol extrem de amuzant, avioanele se interogheaza, pistele sunt trapezoidale...ha, ha, ha

+3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (14)

Modifică Setările