Cum s-a transformat pasiunea pentru tradiţii într-o mică afacere la ţară.„Proiectul pe care l-am început este un mare act de curaj“
0
Un arheolog din Bucureşti, care de 27 de ani face naveta la Giurgeni, judeţul Ialomiţa, a deschis în inima Bărăganului un atelier de ţesut, cusut şi împletituri din fibre vegetale.
Arheologul Daniela Mihai, pasionată de arta populară românească, a avut un vis: de a pune pe picioare în localitatea Giurgieni, judeţul Ialomiţa, un atelier de produse tradiţionale. Iar visul ei a prins viaţă cu fonduri europene. Printr-o finanţare nerambursabilă de 40.000 de euro s-a născut proiectul Rural Creativ. Daniela Mihai a moştenit dragostea pentru creaţiile populare autentice româneşti de la cele două bunici care au învăţat-o broderia artistică. Proiectul, gândit să salveze obiceiuri şi produse populare aflate pe cale de dispariţie, oferă locuri de muncă pentru două persoane din localitate. Produsele realizate în atelierul de la Giurgeni, din judeţul Ialomiţa, se vând în târguri şi prin comenzi directe şi sunt căutate de iubitorii de autentic.
SE PIERDE ARTA ADEVĂRATĂ
Daniela Mihai are 52 de ani şi a absolvit Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti, în anul 1989. Dar de 27 de ani face naveta de la Bucureşti pe santierul arheologic de la Oraşul de Floci, care este situat în extravilanul comunei Giurgeni, din judeţul Ialomiţa.
Îi cunoaşte pe oameni, ştie tradiţiile zonei, iar ideea înfiinţării i-a venit când şi-a dat seama că arta populară românească se pierde în negura vremurilor ori nu este apreciată la adevărata sa valoare. „Atunci când am auzit de posibilitatea de a depune cerere de finanţare europeană, am zis că merită să încerc să realizez ce mi-am propus“, povesteşte Daniela Mihai. Cu ambiţie şi perseverenţă a reuşit să depăşească toate piedicile birocratice, iar în martie 2018 a obţinut fondurile nerambursabile care au ajutat la deschiderea micii afaceri.
„Proiectul pe care l-am început este un act de curaj, datorită faptului că există o piaţă mică pentru aceste produse, iar pentru a avea succes trebuie neapărat să te distingi prin ceva unic. Ocazia acestui proiect s-a ivit când am auzit de oportunitatea de finanţare prin P.N.D.R.-G.A.L. Danubius Ialomiţa Brăila, şi prin faptul că am cunoscut-o pe doamna Raluca Dumitrescu, preşedinte GAL, căreia îi mulţumesc. Am conceput proiectul şi l-am depus, fiind câştigător. Banii i-am obţinut în martie 2018, după ce am semnat contractul de finanţare. Proiectul este realizat cu un consultant pentru că nu cunoşteam logica acestor proiecte şi a trebuit să plătesc un consultant. Nimic nu e uşor pe lumea asta la început, aşa că nici mie nu mi-a fost şi nici nu-mi este uşor.
Acest proiect înseamnă în primul rând instruirea persoanelor angajate din comunitate, una ca ţesător manual, cealaltă ca împletitor din fibre naturale, realizarea unor produse tradiţionale şi vinderea lor pe piaţă, în baza unui plan de afaceri. Toate aceste condiţionări înseamnă responsabilităţi şi asumare de riscuri“, spune arheologul.
ATELIERUL,
DOTAT CA LA CARTE
Atelierul, care se află în casa unui localnic şi care a fost amenajat de la zero, este dotat cu tot ce este necesar procesului de creaţie: cu război de ţesut, cu gherghefe, cu tot ce ţine de accesoriile unui război de ţesut, maşină de cusut, de surfilat, materii prime, lână, bumbac, iută. Denumirea atelierului nu a fost aleasă la întâmplare. Rural Creativ înseamnă pricepere, răbdare, dragoste pentru autentic, dar mai ales dorinţa de a duce mai departe tradiţiile locului. Obiectele sunt realizate cu migală, multă atenţie şi îndemânare.
De exemplu, lucrul la o ie durează şi o lună, iar dacă este ceva mai simplu, o trăistuţă, se poate realiza în câteva ore, depinde de complexitatea obiectului.Obiectele sunt realizate de cele două angajate Iordache Stanca şi Aurora Chivu, localnice din Giurgeni. „Stanca Iordache este din Giurgeni, era şomeră la data angajării, are 53 de ani, a fost bucătăreasă, o femeie foarte pricepută şi răzbătatoare. O cunosc de mai bine de 15 ani şi am încredere în forţa ei.
Aurora Chivu are 38 de ani, este casnică şi mamă a doi copii. Nu a mai lucrat niciodată până acum, este o femeie în putere, care are de învăţat , dar căreia îi place ce face. Ea va urma un curs de împletitor de papură“, spune Daniela Mihai.
Tot ce este tradiţional în zonă, respectiv ţeserea de carpete, macate, ii, inspirate din modelele tradiţionale din Bărăgan, trăistuţe cusute de mână, tricouri cu aplicaţii de cusături tradiţionale, şorţuri de bucătărie, perne decorate cu cusături, toate prind viaţă în micul atelier din Giurgeni.
PREŢURI CUPRINSE
ÎNTRE 30 ŞI 700 DE LEI
Preţurile produsele variază în funcţie de complexitatea realizării lor: 30 de lei un suport din iută pentru sticle, 50 de lei şorţurile cu broderie tradiţională, 60-70 de lei tricourile cu cusături tradiţionale aplicate, 50-60 de lei traistele tradiţionale cusute manual. Cele mai complicate, precum iile pe pânză de casă costă în jur de 700 de lei, iar carpetele de dimensiuni mici şi medii între 100 – 400 de lei.
Fiind abia la început, produsele au fost expuse în cadrul a două târguri, la Muzeul Satului din Capitală, şi la Casa Tudorii, care este un festival anual de gastronomie tradiţională ce se desfăşoară la Giurgeni. Marfa se vinde şi online, pe Facebook.
Materialele din care se realizează obiectele sunt din fibre naturale, iută, bumbac, arnici, pânză de casă, lână naturală, nimic din plastic sau fibre sintetice, şi sunt procurate din ţară, de la puţinele firme care pot furniza asemenea produse. Cel mai bine se vând tricourile decorate cu motive tradiţionale, apoi trăistuţele din iută şi bumbac, dar există comenzi de ii şi de costum popular specific zonei. „Acest lucru ne-a ambiţionat şi încercăm să strângem cât mai mult motive tradiţionale pentru ii din această zonă. Avem deja în lucru două modele. În scurt timp vom pune în funcţiune şi războiul de ţesut pentru prima noastră fotă şi pentru realizarea primelor carpete cu motive din zonă“, spune Daniela Mihai.
Se încarcă comentariile...
