Fascinanta viaţă a lui Evanghelie Zappa, magnatul cu moşie în Bărăgan care a reaprins flacăra Jocurilor Olimpice. Şi-a donat jumătate din avere statului grec

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Evanghelie Zappa, în vremea în care trăia în Bărăgan FOTO ARHIVA BIBLIOTECII JUDEŢENE IALOMIŢA
Evanghelie Zappa, în vremea în care trăia în Bărăgan FOTO ARHIVA BIBLIOTECII JUDEŢENE IALOMIŢA

Reluarea celei mai cunoscute competiţii sportive din lume, Jocurile Olimpice, la sfârşitul secolului al XIX-lea, după o pauză de circa 1.400 de ani, se datorează unui nobil de origine aromână, stabilit în Ţara Românească, Evanghelie Zappa. El şi-a donat jumătate din averea sa pentru amenajarea, în Atena, a unui parc olimpic şi pentru organizarea primelor competiţii sportive.

Profesorul ialomiţean de istorie Ioan Man (81 de ani), originar din comuna Broşteni, judeţul Ialomiţa, este cel care a pus cap la cap viaţa şi faptele lui Evanghelie Zappa, dedicându-şi ani întregi pentru a căuta urmele acestuia. „Chiar dacă se afla în Ţara Românească, Evanghelie Zappa a iubit Grecia şi tot ce a ţinut de cultura greacă. El a avut numeroase legături cu învăţaţii greci din secolul al XIX-lea şi, alături de aceştia, a reuşit să-şi vadă visul împlinit. El este, pe drept cuvânt, promotorul Jocurilor Olimpice Moderne“, afirmă profesorul Ioan Man.

Dorinţa lui Zappa de a reînvia competiţia olimpică a prins contur în anul 1856, când printr-o scrisoare adresată regelui Otto de Bavaria al Greciei i-a propus reînfiinţarea la Atena a Jocurilor Olimpice. Între autorităţile greceşti din acele timpuri şi Evanghelie Zappa s-a purtat o intensă corespondenţă, în urma căreia nobilul a promis că-şi va dona jumătate din avere pentru organizarea competiţiilor sportive. Aşadar, Zappa a donat statului grec peste 70.000 de galbeni şi 400 de acţiuni pe care le deţinea la Societatea Elenă a Vapoarelor.

Doi ani mai târziu, în 1858, la Atena, regele Greciei a semnat un decret prin care a ordonat crearea în Atena a „Fundaţiei Olympicelor“. Tot din donaţia lui Zappa, s-a construit „Zappeionul“ – precursor al parcurilor olimpice din prezent, alcătuit din mai multe clădiri, unde se regăseau un stadion şi un amfiteatru cu săli de conferinţă şi de gimnastică. Ioan Man povesteşte că ridicarea giganticului „Zappeion“ a durat 20 de ani, el fiind inaugurat la 20 octombrie 1888.

Primele jocuri pre-olimpice

În 1865, Evanghelie Zappa şi-a văzut visul aproape împlinit. La Atena, s-au organizat primele jocuri pre-olimpice sau panelenice. La acest eveniment au participat peste 300 de sportivi, care s-au întrecut în mai multe probe de atletism. De asemenea, au fost organizate, în cadrul aceluiaşi eveniment, concursuri de literatură şi de filosofie.

Evanghelie Zappa a fost considerat un adevărat mecena al culturii

brosteni 1

Evanghelie Zappa a adus spiritul olimpic şi la Bucureşti, astfel încât, cu 2.500 de galbeni, a înfiinţat, potrivit istoricului Ioan Man, în 1860, „Societatea Olimpică Română“. „Mulţi oameni au scris, la vremea respectivă, despre implicarea lui Evanghelie Zappa în organizarea evenimentelor sportive de la Atena. Rolul său a fost covârşitor pentru renaşterea acestora“, adaugă profesorul Ioan Man.

Statuia lui Zappa, lângă Zappeion

Impulsionate de iniţiativa moşierului din Bărăgan, marile puteri ale Europei secolului al XIX-lea au încercat să-i ducă planurile mai departe. Istoricul şi pedagogul francez Pierrede Coubertin a înfiinţat în 1894, la Paris, primul Comitet Olimpic Internaţional. Doi ani mai târziu, în 1896, s-a desfăşurat prima ediţie a Jocurilor Olimpice Moderne. Competiţia, la care au participat 241 de concurenţi din 14 ţări la 43 de probe din nouă sporturi, a avut loc în „Zappeionul“ lui Evanghelie Zappa. Clădirea „Zappeionului“ se păstrează şi astăzi la Atena, lângă ea fiind ridicată o statuie în memoria lui Evanghelie Zappa.

Pe urmele moşierului

Datele despre viaţa lui Evanghelie Zappa sunt numeroase şi incerte, însă profesorul ialomiţean Ioan Man a fost cel care a retrasat firul biografic al moşierului şi a creionat evenimentele marcante din viaţa acestuia, aşa cum s-au petrecut ele.  

Pentru că Zappa şi-a pus amprenta şi a schimbat nu doar cursul istoriei, ci şi al comunităţii din Broşteni, unde acesta a deţinut o impresionantă moşie, Ioan Man le-a dedicat acestor locuri o impresionantă monografie, „Monografia comunei Ion Roată“, în care moşierul Zappa este trecut la loc de cinste.

istoric Ioan Man

„Ultima monografie despre sat şi Evanghelie Zappa cuprindea date destul de incerte, fără prea multă relevanţă. Eu m-am apucat de această lucrare prin 1992. În 1994 am început să mă documentez despre Evanghelie Zappa. În 2004, datele despre familia Zappa erau puse cap la cap, cronologic“, povesteşte profesorul Ioan Man.

Povestea lui Evanghelie Zappa începe să se scrie în 1800, anul în care s-a născut, în localitatea Labovë e Madhe, inclusă, la vremea aceea, în provincia otomană Epir, pe teritoriul Albaniei de astăzi, în familia unor negustori aromâni. Adolescenţa şi-a petrecut-o pe câmpurile de bătălie, înrolându-se în oastea turcească a comandantului Ali Paşa de Ianina, când a participat la războiul ruso-turc.

Zappa a fost atras de cultura greacă încă de copil. Atât familia, cât şi şcolile pe care le-a urmat în localitatea natală au sădit în inima lui o puternică dragoste faţă de Grecia, Atena, zei sau de frumoasa Elena din Troia.

Potrivit profesorului Ioan Man, la vârsta de 30 de ani, Evanghelie Zappa a ajuns în Ţara Românească şi s-a declarat repede un român autentic. A studiat dreptul, apoi economia, iar în timpul unei vizite la Paris i-a cunoscut pe Alexandru Ioan Cuza şi pe promotorii curentului paşoptist – Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu şi pe Costache Negruzzi. „Între aceştia şi Evanghelie Zappa s-a legat o strânsă prietenie. Zappa va deveni chiar un om influent la curtea lui Alexandru Ioan Cuza. Aproape că era ca mâna lui dreaptă“, mai povesteşte profesorul Ioan Man.

Instalat în Ţara Românească, Evanghelie Zappa a profitat din plin de calitatea solului fertil din Bărăgan şi a dezvoltat o mare afacere în agricultură. „Între 1845 şi 1848, terenurile din Ţara Românească se vindeau foarte ieftin. El a cumpărat o suprafaţă imensă, de peste 15.000 de hectare, întinse pe mai multe judeţe. A avut pământuri şi în Ialomiţa, Buzău, Călăraşi şi în Prahova. Pe toate le-a dat în arendă şi a încasat veniturile“, relatează profesorul Man.

Promotor al culturii

Iniţial, la momentul în care a păşit pe pământ românesc, Zappa s-a stabilit la Brăila, după care s-a mutat la Bucureşti. În Capitală a suportat finanţarea pentru construirea hotelului „Atena“, unul dintre cele mai luxoase localuri din Bucureştii primei jumătăţi a secolului al XIX-lea.Tot el a fost promotorul culturii şi al ideii de românism. Din averea sa, a donat 5.000 de galbeni pentru scrierea unui dicţionar al limbii române şi a primei gramatici a limbii române şi a pus bazele viitoarei Academi Române.

„Evanghelie Zappa a fost un mecena al culturii. Era un om cu o personalitate foarte puternică. I-a iubit tare mult pe români. Deşi originile sale sunt foarte îndepărtate şi nu au legătură cu meleagurile noastre, el a considerat Ţara Românească drept locul lui adoptiv. Pe lângă viaţa culturală, Zappa s-a implicat activ în creşterea productivităţii agricole, având un cuvânt de spus şi la realizarea reformelor agrare ale lui Cuza“, mai spune profesorul Ioan Man.

Evanghelie Zappa a scris cartea „Trântorul“, în care a inserat sfaturi practice pentru semănatul culturilor de grâu sau de porumb. Din întreg ţinutul Ţării Româneşti, Evanghelie Zappa a îndrăgit Bărăganul. În aceeaşi perioadă în care cucerea Bucureştiul cu dragostea lui pentru cultura română (1845-1847), el a construit la aproape 75 de kilometri distanţă de Capitală, în satul Broşteni, astăzi aparţinând comunei Ion Roată, judeţul Ialomiţa, un conac impresionant, transformând o suprafaţă de câteva hectare într-o adevărată moşie boierească.

Domnitorul Cuza, invitat la conac

Conacul lui Zappa a fost considerat multă vreme cel mai frumos din toată Ţara Românească. Aici se desfăşurau cele mai frumoase petreceri, la care participa toată protipendada Bucureştilor de la mijlocul secolului al XIX-lea. Există indicii că însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza ar fi înnoptat aici.

brosteni 2
colaj conac evanghelie zappa

„Conacul avea o arhitectură aparte. Era împrejmuit de un zid gros din cărămidă, înalt de cinci metri, iar în curte se afla o grădină imensă, aproape asemănătoare cu un parc, unde se plantau cele mai frumoase flori“, precizează profesorul Ioan Man.

De asemenea, cale de câţiva kilometri distanţă de conac, tot în Broşteni, Evanghelie Zappa a înfiinţat o moară şi o fabrică de spirt. Afacerile îi mergeau ca pe roate, iar în timpul unei secete mari din jurul anului 1850, moara de la Broşteni asigura necesarul de făină de grâu pentru întreg teritoriul Ţării Româneşti. 

Moştenirea de la Broşteni

Evaghelie Zappa a murit în 1865, în localitatea ialomiţeană Broşteni, la câteva luni de la participarea la jocurile panelenice de la Atena, răpus de cumplita maladie Alzheimer. Din uriaşa lui moştenire, Bărăganul mai păstrează astăzi, în satul Broşteni, câteva ruine ale impresionantului conac, o biserică şi un cavou, în care au fost depuse câteva dintre rămăşiţele umane ale mosierului.

Impunătorul conac a fost vandalizat imediat după 1989, din el rămând în picioare doar câteva bucăţi ale zidului de fortificaţie care înconjura clădirea. Localnicii din Broşteni îşi amintesc revoltaţi de acel moment.

Zappa, înmormântat fără cap la Broşteni

„A fost o personalitate pentru noi cei de aici. Păcat că s-a distrus tot! Veneau noaptea cu maşinile şi cărau cărămidă sau fier pentru a le vinde. A venit Poliţia, s-au luat declaraţii, dar în rest... nu s-a întâmplat nimic. Păcat, mare păcat că s-au distrus!“, spune cu regret Ioana Mihaiu (56 de ani), o localnică din Broşteni.  Peste drum de locul unde se afla conacul, există biserica pe care Evanghelie Zappa a ridicat-o în sat.

În curtea lăcaşului de cult se află două monumente funerare. Unul este al vărului lui Evanghelie, Atanasie Zappa, iar celălalt aparţine însuşi boierului. Aici se păstrează câteva rămăşiţe pământeşti ale lui Evanghelie Zappa, în vreme ce capul său este înhumat la Atena, după cum el însuşi ar fi trecut în testament. Pe placheta de marmură a monumentului funerar al lui Evanghelie Zappa stau scrise în limba greacă următoarele cuvinte: „Din partea lui Zappa, lumea să aibă concursuri olimpice“.

Legendele lui Zappa

Mai multe surse istorice afirmă faptul că Evanghelie Zappa ar fi fost pirat sau haiduc. Profesorul Ioan Man susţine însă contrariul. „Evanghelie Zappa n-a avut niciodată treabă cu marea. El a fost agricultor, intelectual, orice, dar nu a făcut comerţ pe mare“, susţine Man. Răzvrătitul familiei Zappa a fost un nepot îndepărtat al moşierului, Gheorghe Mexis.

Acesta avea un conac la Broşteni şi era cunoscut de întreaga comunitate ca un om destul de rău care dădea bani cu camătă. Marea lui pasiune erau fetele frumoase pe care le seducea şi le închidea cu zilele între zidurile conacului său, căzând cu ele în păcat. „Din cauza acestui Gheorghe Mexis, Evanghelie Zappa a avut mult de suferit. El era capul tuturor răutăţilor din familie, în niciun caz Evanghelie“, adaugă profesorul Ioan Man.
 

Citiţi şi:

Petreceri în stil victorian la conacul lui Barbu Catargiu din Bărăgan. Chefurile ţineau ca-n poveşti – trei zile şi trei nopţi

Legenda conacului Bolomey în pivniţa căruia erau sechestrate fecioare, pentru plăcerile interzise ale protipendadei bucureştene din secolul XX

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite