Zeci de hectare de vegetaţie uscată, distruse din neglijenţă. 175 de incendii de mirişte, înregistrate în judeţul Ialomiţa

Incendiile de vegetaţie uscată s-au înmulţit FOTO Adevărul

În ultima perioadă, lipsa constantă a precipitaţiilor şi nerespectarea măsurilor de prevenire au condus la creşterea semnificativă a incendiilor la vegetaţia uscată şi culturi agricole, întreţinute adesea şi de vântul puternic.

De la începutul anului 2018, în judeţul Ialomiţa s-au  înregistrat aproximativ 175 de incendii de vegetaţie uscată şi gunoi menajer, gropi de gunoi, mirişte şi chiar lanuri de cereale, comparativ cu 195 de incendii la locuinţe, gospodării, sau alte obiective. 

„Aceasta este o cifră considerabilă, având în vedere faptul că, incendiile de vegetaţie uscată se produc în special în lunile de vară, şi ele ar putea fi evitate, dacă oamenii ar asculta recomandările noastre. Reamintim că arderea vegetaţiei uscate provoacă multe efecte negative solului. În primul rând, odată cu arderea resturilor vegetale, se distruge şi microfauna folositoare de la suprafaţa solului. Un  alt  efect  negativ cauzat de arderi îl reprezintă evaporarea apei din stratul superior al solului, iar prin crăpăturile rezultate se va pierde de asemenea şi apa din adâncime”, spun reprezentanţii ISU Ialomiţa.

Pentru evitarea producerii arderilor necontrolate, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”B.Catargiu” al judeţului Ialomiţa face apel la cetăţeni în vederea respectării măsurilor specifice de prevenire a incendiilor:

1. Arderea se va realiza numai pe timp de zi, în condiţii meteorologice fără vânt;

2. La arderea miriştilor se au în vedere:

a) parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate;

b) izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate;

c) asigurarea, până la finalizarea arderii, a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii;

d) asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare, iar în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire;

3. La arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se urmăreşte:

a) executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

b) curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;

c) supravegherea permanentă a arderii;

d) stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;

4. Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi miriştilor se efectuează numai pe baza permisului de lucru cu foc, emis prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, în locurile special amenajate, după ce a fost informat în prealabil serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă;

5. Primarii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa cetăţenilor prevederile generale şi specifice ce trebuie să fie respectate când execută arderi de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale şi, totodată, să urmărească aplicarea acestora;

6. În pădure, fumatul şi focul deschis sunt strict interzise, cu excepţia locurilor special amenajate în acest sens;

7. Deţinătorii de păduri, a căror incendiere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau pot aduce prejudicii mediului, sunt obligaţi să ia măsuri apărare împotriva incendiilor şi să se doteze cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, indiferent de titularul de

proprietate;

8. Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în limitele fondului forestier de stat sau privat au obligaţia dotării cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi instruirii personalului.