Şcoala din Broşteni în care a învăţat Ion Creangă va fi transformată în muzeu
0Proiectul întocmit de autorităţile locale din oraşul Broşteni, judeţul Suceava, ce vizează transformarea fostii şcoli din localitate, în care a învăţat Ion Creangă, în muzeu, a fost acceptat de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Valoarea proiectului se ridică la 129.898 de euro.
Primăria oraşului Broşteni, judeţul Suceava, a cerut fonduri Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale pentru a transforma şcoala în care a învăţat marele scriitor Ion Creangă în muzeu.
„Ca răspuns la licitaţia de proiecte derulată în cadrul sM 19.2, a fost depusă la OJFIR Suceava cererea de finanţare cu titlul <<Amenajarea muzeului Ion Creangă în clădire existentă (şcoală veche sub Coastă) – Oraş Broşteni, judeţul Suceava>> vă informăm că în urma cererii de finanţare la nivelul CRFIR 1 Iaşi şi după aprobarea de către Directorul General Adjunct CRFIR 1 Iaşi a Raportului de evaluare din data de 05.06.2018, proiectul dumneavoastră este eligibil şi selectat, cu o valoare publică nerambursabilă de 129.898 de euro”, se arată în răspunsul oferit Primăriei din Broşteni de către AFIR.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, locuitorii din satul sucevean Broşteni au început să ridice o bisericuţă din lemn, cu sprijinul sătenilor din localităţile vecine Lugneni şi Neagra. Un călugăr pe numele său Daniil de la Voroneţ a adus cei mai buni meşteri din Bucovina acelei vremi pentru a ridicat lăcaşul de cult.
Biserica de la Broşteni cu hramul de Sfântul Nicolae a fost construită în perioada 1760 – 1765. Călugărul Daniel, împreună cu fratele său, a realizat icoanele lăcaşului de cult, confecţionate din lemn de molid. Acelaşi monah a fost cel care a dăruit locul pentru biserică, livadă şi cimitir. Tot el a contribuit şi cu bani pentru o parte din cărţile bisericeşti.
Biserica din lemn a fost folosită de credincioşii din Broşteni timp de mai bine de 100 de ani, până în 1865, când boierul Alecu Baloş a construit un lăcaş mult mai mare, din cărămidă şi piatră. Această nouă biserică a existat puţin peste 50 de ani, deoarece în Primul Război Mondial, soldaţii austro – ungari au dărâmat-o. După terminarea războiului, locuitorii din Broşteni au continuat să meargă să se roage la vechea biserică din lemn, timp în care a fost ridicată o alta mult mai mare, ce a fost sfinţită în anul 1925.
Bisericuţa de lemn de la Broşteni are o istorie aparte, deoarece în interiorul ei, în anul 1840, a fost înfiinţată prima şcoală din valea Bistriţei. Boierul Alecu Baloş a fost cel care a dat naştere acestei şcoli, ce avea la început şase elevi, însă cu timpul au ajuns să înveţe aici 12 elevi. Cursanţii trebuiau să facă carte timp de cinci ani de zile, după care primeau un fel de atestat pe baza căruia se puteau hirotonisi. De asemenea, elevii învăţau aritmetică, geografie şi istorie.
Niculai Nanu a fost primul dascăl al şcolii din Broşteni, el predând până în anul 1850. Acesta a murit un an mai târziu, fiind înmormântat în curtea bisericii. Cel mai cunoscut elev al lui Niculai Nanu a fost marele scriitor Ion Creangă, care la vârsta de 12 ani a ajuns la Broşteni, urmând cursurile şcolii înfiinţate în biserica de lemn.
„Am să iau nepotul cu mine şi am să-l duc la Broşteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu, de la şcoala lui Baloş. Şi-ţi vedea voi ce-o scoate din băiet; că de ceilalţi băieţi ai mei, Vasile şi Gheorghe, am rămas tare mulţămit, cât au învăţat acolo... Zău, mare pomană şi-a mai făcut Alecu Baloş cu şcoala ceea a lui, cine vrea să înţeleagă; şi, Doamne, peste ce profesor înţelept şi iscusit a dat. Aşa vorbeşte de blând şi primeşte cu bunătate pe fiecare, de ţi-i mai mare dragul să te duci la el...”, amintea Ion Creangă despre şcoala din Broşteni într-un episod din opera sa „Amintiri din copilărie”.
Alte ştiri pe această temă:
Importantă cetate de pe vremea lui Decebal, cercetată de arheologi ai Muzeului Judeţean Buzău
Se încarcă comentariile...
