Suceava

articolul anterior articolul urmator

Ai mâncat vreodată „barabule pe şparhat sau pampuşte”? 20 de cuvinte ale bucovinenilor pe care niciun alt român nu le pricepe

20
28 Mar 2015 02:10:11
Autor: Dinu Zară
Copil din Bucovina. FOTO: newsbucovina.ro
Copil din Bucovina. FOTO: newsbucovina.ro

„Barabule pe şparhat, găluşte în curechi şi pampuşte”, aşa ar arăta o masă delicioasă în Bucovina. Dacă nu aţi înţeles nicio iotă, este pentru că limba vorbită în judeţul Suceava este o combinaţie a graiului moldovenesc cu elemente ardeleneşti, dar şi nemţeşti sau rutene.

Leagăn al graiului moldovenesc şi nucleu al înfiinţării primei formaţiuni statale moldave, judeţul Suceava a ajuns acum să vorbească o limbă uşor aparte faţă de restul Moldovei.

Aşa cum au explicat cercetătorii Adrian Turculeţ şi Ion Horia Bârleanu, acest fapt se datorează în mare parte migraţiilor succesive şi numeroase ale populaţiilor din Ardeal către partea de nord-vest a Moldovei. Între timp s-au produs transferuri la nivelul vocabularului între alogeni şi localnici, rezultând un amestec cu un farmec aparte.

La asta s-au adăugat şi perioada de aproape 150 de ani, în care fosta provincie Bucovina s-a aflat sub ocupaţia Imperiului Habsburgic. Vocabularul localnicilor s-a îmbogăţit în această perioadă cu numeroşi termeni provenind din limba germană. În perioada ocupaţiei, numeroase localităţi din Bucovina au fost colonizate cu polonezi, ruteni, germani etc., şi aceste populaţi influenţând în oarecare măsură vocabularul localnicilor.

Regionalisme din Bucovina:

Şparhat – plita cuptorului

Barabule – cartofi

Ţandură – aşchie

Şpoancă – ac de siguranţă

Pampuşcă – gogoaşă

Parazol – umbrelă

Bleah – vas din metal

Şufle – lopată

Farbă, a fărbui – vopsea, a vopsi

Şufladă – sertar

Cleapşă – lovitură cu palma

Scarpă – papuc

Şarampoi – şipcă, leaţ, ostreţ

Scrob – omletă

A se frăsui – a se agita, a se zbuciuma

Juflă – turtă

Ţuhal – sac mare

Vicolniţă – viscol

Şoapră – şopron, magazie

Stişcă – strecurătoare

Vă mai recomandăm:

Cum sunt oltenii şi oltencele? Ei - glumeţi şi aprigi la mânie, ele - înflăcărate şi rele de gură? Mituri analizate de specialişti

De ce vorbesc oltenii repede? De ce oltencele sunt rele de gură? Explicaţia sociologilor pentru temperamentul locuitorilor din Oltenia

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

20 Comentarii

x cogito ergo sum
28.03.2015, 08:22:01

Desi sunt bucovinean n-am auzit de doua denumiri din lista .Scarpa -papuc si sarampoi -sipca . In rest toate imi sunt familiare .

+2 (2 voturi)
M Costi
28.03.2015, 08:45:04

Dle D. Zara din prea mult patriotism local atribuiti Bucovinei regionalisme care sunt de fapt specifice in toata Moldova ! Includ aici , dintre cuvintele enumerate de dvs. : barabule , tandura , scrob , a se frasui , jufla , tuhal , stisca . De asemenea , orice moldovean , nu numai cel din Bucovina , stie ce inseamna : curechi ( varza ) , galusca (sarmale dar si cocoloase din griş de grau cu adaosuri , in supa de galuste ) , harbuz ( pepene verde ) , perja ( prune ) sau zamos ( pepene galben ). Sigur , mai sunt si multe alte cuvinte , un specialist in regionalisme ar putea spune mai multe.

+4 (4 voturi)
berteanu paul
28.03.2015, 09:15:25

banat, Şporei, Şpoier, Şpoierţ la cuptor, parazol la umbrela. scarpa zic toti moldoveni plecati in italia la lucru si nu e regionalism e neologism. lingvistica e singura stiinta plina de subiectivism. practic e o pseudostiinta. cam toti lingvistii se intrec in a emite tampenii de genul: "Vocabularul localnicilor s-a îmbogăţit în această perioadă cu numeroşi termeni provenind din limba germană. În perioada ocupaţiei, numeroase localităţi din Bucovina au fost colonizate cu polonezi, ruteni, germani etc., şi aceste populaţi influenţând în oarecare măsură vocabularul localnicilor" inchipuitiva ca moldovenii faceau galuste cu varza si nu stiau ce nume sa ai dea. o venit alogenii si i-au spus cum se numeste mancarea aia asta in conditiile in care alogenu nu prepara asa ceva. si dupa mii de ani de importuri de cuvinte avem un vocabular simpatic conform cercetatorilor. practic romanii erau niste muti si au venit turci slavi ungurii si nemtii sa ne bage vorbe in gura sau sa ne spuna noua cum sa zicem toaleta la buda. cam asta fac si lingvisti actuali ne baga in cap noua ca de fapt cuvintele nu ne apartin. pe cand un studiu profesionist care sa lege limba cu obiceiurile sa vedem daca limbajul e import sau export. pe cand obiceiurile noastre sunt unice si originale in lume, limbajul nostru e alcatuit din importuri. asta in acest secol deoarece in viitor o sa aflam ca nici obiceiurile nu ne apartin. americani joaca baseball si noi oina de fapt americanii au adus oina in zona. sau golful pe care il practicau civilizatiile anglosaxone de mii de ani imediat dupa ce terminau copioase ospete cu iarba fara sare in timp ce vlahii mureau de foame din cauza meselor bogate in carne sau cereale.

+3 (3 voturi)
Ion Ionica
28.03.2015, 09:35:26

stisca = sitisca

+1 (1 vot)
Kelemen Adrian Emil
28.03.2015, 22:26:14

Pentru un banatean originea cuvintelor este comuna ,in banat sporthert=plita , dar, Scarpa este din Scarpino un pantof mic,de altfel din banateana unele sunt din latina ,lotru =hot, etc..

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (20)

Modifică Setările