Ce spuneau spaniolii despre Războiul de Independenţă al României: „Toată lumea e martoră că armata românească ştie să se bată“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Soldaţi români. FOTO Nicolae Iorga/ Informaţii spanione despre Războiul de Independenţă
Soldaţi români. FOTO Nicolae Iorga/ Informaţii spanione despre Războiul de Independenţă

În anul 1927, marele istoric Nicolae Iorga a plecat în Spania de unde a cules materiale publicate în trei ziare din Madrid în care s-a vorbit despre Războiul de Independenţă de la 1877.

În cursul anului 1927, marele istoric român Nicolae Iorga a făcut o călătorie în Spania de unde a cules mai multe informaţii făcute publice în trei ziare din Peninsula Iberică în care se făcea vorbire despre Războiul de Independenţă dus de ţara noastră.

„Causează în ţară o mare agitaţie, opinia publică fiind contrarie oricării idei de războiu ofensiv. Principele Carol ar dori, de sigur, la începerea negociaţiilor de pace, să poată reclama o parte din malul drept al Dunării; dar aceasta este o pretenţie la care s’ar opune serios Austria”, se arăta în ziarul madrilen Epoca.

Jurnaliştii spanioli au vorbit ulterior despre bătălia de la Plevna, în care armata română a avut un rol important, după ce atacurile ruşilor au fost respinse în două rânduri de către turci. Abia după implicarea soldaţilor români conduşi de Carol I, armata lui Osman Paşa a fost obligată să capituleze.

„Trenurile ordinare se află suspendate în Moldov – Valahia pentru a face loc bolnavilor şi răniţilor cari vin de pe malul drept al Dunării sau noilor întăriri care sânt chemate în cea mai mare grabă. Se mai zice că Românii întră şi ei în luptă, chemaţi urgent de Ţar, lăsându-se la o parte, dat fiind caracterul stringent al casului, chestia dacă au a luat parte ori nu în operaţiile războiului. Dezastru de la Plevna nu e pentru Ruşi numai o bătălie pierdută, pentru că, după speranţele care se formaseră, are un efect moral superior adesea pierderii materiale, cât de mare să fie acesta. (...) Trupele  româneşti şi mai ales artileria şi al 13-lea regiment de dorobanţi s’au deosebit în special şi au arătat valoarea trupelor. Ţarul a dat patruzeci de cruci ale Sfântului Gheorghe la ofiţeri şi soldaţi români şi, într’un toast pentru oastea românească, a lăudat vitejia ei. Principele Carol a conferit decoraţia românească a Vulturului regimentului de dorobanţi”, au mai arătat ziariştii de la Epoca.

Jurnaliştii de la ziarul Imparcial au scris şi ei despre Războiul de Independenţă al ţării noastre. Aceştia au precizat că ofiţerii români sunt foarte bine pregătiţi, soldaţii sunt foarte curajoşi, însă armamentul acestora lăsa de dorit. Cei de la ziarul Imparcial vorbesc şi despre domnitorul Carol pe care îl consideră un om ambiţios şi cu bune intenţii.

„E un om ambiţios, de foarte bună credinţă şi de cele mai bune intenţii. E un spirit înaintat. Ar vrea să meargă totdeauna mai departe decât îi permit împrejurările... Principele Carol, odată ce s’a declarat independenţa ţării sale adoptive, îşi creiază merite ca să câştige coroana de rege, cu care a chemat a-şi încinge capul în curând, dacă lucrurile nu iau o întorsătură rea”, au arătat jurnaliştii de la ziarul Imparcial.

Modul în care au luptat soldaţii români pe front i-a impresionat pe spanioli care i-au lăudat pentru dorinţa lor de a ieşit învingători şi că au demonstrat că ştiu să se bată.

„Efectul moral produs în sufletul trupelor româneşti de ultimele operaţii e escelent. Soldaţii aceştia noi se cred acum soldaţi deprinşi cu războiul şi ard de dorinţa gloriei militare. Toată lumea e martoră că armata românească ştie să se bată. Sângele vărsat n’a fost deci neroditor”, au mai precizat cei de la Imparcial.

Războiul de Independenţă al României nu a fost trecut cu vederea nici de jurnaliştii de la Ilustracion espanola y amerciana, care au lăudat armata română şi curajul soldaţilor noştri.

„Acuma caută să rupă complect lanţurile, şi, în silinţa pe care alături de armatele Ţarului va face-o, avem a o urma cu interes toate naţiile zise latine, pentru că în România vedem urmaşi ai acelor legionari romani cari ni-au impus civilisaţia şi limba doamnei lumii antice”, se arăta în Ilustracion espanola y amerciana.

Alte ştiri pe această temă:

Cine a fost Peneş Curcanul, sergentul erou din Vaslui care l-a inspirat pe poetul Vasile Alecsandri să scrie o operă celebră

FOTO Documente de marcă din Războiul de Independenţă de la 1877-1878. Cum era schiţată linia frontului şi care erau ordinele trasate

FOTO Andrei, primul erou din Războiul de Independenţă de la 1877. Avea 19 ani când un glonţ inamic i-a străpuns inima

Suceava



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite