Cinci brăţări antice din argint, vechi de două milenii, au fost descoperite într-o pădure din Suceava
0
Cinci brăţări din argint, vechi de două milenii au fost descoperite de cu ajutorul detectoarelor de metale de fraţii Hatnean de la Pătrăuţi pe teritoriul comunei Stroieşti. Brăţările au aparţinut populaţiei ce a locuit pe aceste teritorii pe la începutul mileniului întâi, anii 100 – 200, maxim 300, era noastră.
Mai multe brăţări din argint, vechi de două milenii au fost descoperite de “arheologii” dotaţi cu detectoare de metale – fraţii Hatnean din comuna suceveană Pătrăuţi, pe teritoriul comunei Stroieşti, către Gura Humorului. Noile vestigii ale vechilor civilizaţii, pentru care arheologilor ce utilizează doar mijloace tradiţionale le-ar fi trebuit mult timp să dea peste ele, sunt acum la dispoziţia publicului.
Fraţii Hatnean de la Pătrăuţi au reuşit în ultimii doi ani, utilizând detectoare de metale, să scoată din pământ adevărate comori, vechi de milenii, ce au fost puse la dispoziţia statului.
„Patrimoniul judeţului Suceava se măreşte de la o zi la alta. Tinerii frumoşi şi liberi din zona Pătrăuţiului, care au autorizaţie de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie pentru aparate de teledetecţie, s-au plimbat cu ele pe teritoriul judeţului şi au mai găsit nişte piese cu adevărat de excepţie. Este vorba de un grup de 4-5 brăţări care au aparţinut populaţiei ce a locuit pe aceste teritorii pe la începutul mileniului întâi, anii 100 – 200, maxim 300, era noastră. Le putem spune celor care trăiau pe acest teritoriu daci, daci liberi sau costoboci, cum erau denumiţi atunci cei care trăiau aici”, a explicat Viorel Blanaru, consilierul de patrimoniu de la Direcţia de Cultură a judeţului Suceava.
Brăţările sunt foarte bine conservate, realizate din argint, într-o prelucrare tipică acelei perioade şi populaţiei din zona noastră, asemănătoare cu cele din alte părţi. Este vorba de brăţări care au un fir central mai gros din argint, îmbrăcat pe anumite porţiuni de un fir mai subţire răsucit şi frumos prelucrat. Sunt bijuterii deosebite, care vor produce încântare tuturor vizitatorilor care vor veni în anii viitori la Muzeul Bucovinei din Suceava conform reprezentaţilor de la Direcţia de Cultură Suceava.
Viorel Blanaru a explicat că modul în care au ajuns aceste brăţări la Direcţia de Cultură este unul oarecum anormal, dar a ţinut să mulţumească Biroului de Patrimoniu din cadrul IPJ Suceava. Concret, piesele descoperite cu detectoarele de metal aflate în dotarea fraţilor Hatneanu au fost aduse şi predate la biroul de Patrimoniu al IPJ.
Brăţări antice din argint, vechi de două milienii, descoperite într-o pădure din Suceava. FOTO Dănuţ Zuzeac
„De aici, prin persoana domnului ofiţer Cristi Pădurariu, au ajuns la noi şi de aici îşi vor continua cursul normal, conform legii. Faptul că vor ajunge în tezaurul Muzeului Bucovinei este mai mult decât firesc. Sunt două brăţări lungi, cu lungimea desfăşurată 40-45 de centimetri, cu diametrul de 15-18 centimetri şi alte fragmente foarte frumoase”, a concluzionat Viorel Blanaru.
Peste 30 de căutători de comori cu detectoare de metale, în judeţul Suceava
Încă de acum aproape doi ani arătam că detectoarele de metale purtate de căutătorii de comori din judeţul nostru îşi fac bine treaba, făcându-le în ciudă arheologilor, care au ajuns să le invidieze ritmul în care fac descoperiri arheologice de răsunet în spaţiul public.
În anul 2014, fraţii Marius şi Cristian Hatneanu, din Pătrăuţi, şi-au adus din nou obolul cuvenit tezaurului local, cu două monede romane – un dinar Marcus Aurelius descoperit la Pătrăuţi şi un alt dinar Antonius Pius, găsit la Brăieşti – Cornu Luncii. Monedele aveau o concentraţie de argint de 75-80%, superioară concentraţiei din tetradrahmele greceşti datând din secolul III înainte de Hristos descoperite în vara lui 2014 la Cacica, prin aceleaşi mijloace moderne – detector de metale, unde concentraţia argintului în monede era de doar 60%.
Cu aceleaşi detectoare de metale au mai fost descoperite, la Botoşăniţa Mare, comuna Calafindeşti, monede şi fragmente de monedă de o jumătate de “gros”, cercei şi fragmente dintr-un inel, alte piese de podoabă, datând din vremea lui Stefan cel Mare.
Un obiect inedit a fost găsit cu detectorul de metale purtat de fraţii Hatnean în localitatea lor natală – Pătrăuţi, un “dreider”, pe româneşte prâsnel sau titirez, o jucărie evreiască din argint datând din secolele XVI-XVII. Toate aceste obiecte cu valoare arheologică au fost predate la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, de unde vor fi transmise către Muzeul Bucovinei pentru cercetare şi identificare în teren a zonelor pe care au fost descoperite, în vederea unor eventuale cercetări arheologice a zonelor respective.
Hobby-ul arheologiei poate aduce şi un profit, în condiţiile în care legislaţia în domeniu stabileşte că descoperitorii de comori primesc 30% din valoarea estimată a pieselor, iar dacă acestea sunt considerate obiecte de mare valoare, mai pot încasa încă un bonus de 10%. Numai că nu prea există bani în bugetul statului pentru a cumpăra comorile, iar dacă descoperitorii le ţin pentru sine, riscă închisoarea.
În judeţul Suceava sunt peste 30 de deţinători de detectoare de metale atestaţi, care îşi încearcă norocul în căutarea de comori cu mai mult sau mai puţin succes.
Se încarcă comentariile...
