Cum a convins o suceveancă mii de elevi să studieze folclorul la şcoală. Proiectul s-a extins în 200 de unităţi de învăţământ

Proiectul „10 pentru folclor” a fost iniţiat de Mihaela Bârsan şi a pornit din judeţul Suceava, dar se extinde şi la nivel naţional mulţumită artiştilor care fac parte din „Caravana Folclorului”.

O echipă formată din preoţi, profesori, autorităţi locale, interpreţi de muzică populară militează, de şase ani, pentru introducerea opţionalului de folclor în şcoli. Totul a pornit într-un moment de revelaţie pe care l-a avut realizatoarea TV Mihela Bârsan. Suceveanca şi-a dorit ca elevii să înveţe la şcoală aspecte legate de obiceiurile transmise de români din generaţie în generaţie şi astfel a gândit un eveniment care s-a desfăşurat pentru prima dată în urmă cu patru ani. Este vorba despre „10 pentru folclor”.

O dată pe an, „Caravana pentru folclor” porneşte în şcoli pentru a-i convinge pe elevi că datinele nu trebuie uitate. De-a lungului timpului, din echipa de promovare a proiectului au făcut parte peste 100 de artişti din toate colţurile ţării. Între ei, Constantin Mândrişteanu, Leonard Zamă, Angelica Flutur, Alexandru Brădăţan, Constantin Bahrin, Grigore Gherman, Ovidiu Homorodean, Măriuca Verdeş şi grupurile Călineştenii ţării Maramureşului şi Fetele din Botoşani.

Mihaela Bârsan (în negru), iniţiatoarea proiectului "10 pentru folclor"

„Am alcătuit o echipă puternică, formată din folcloristul George Sîrbu, trompetistul Constantin Mândrişteanu, maestrul coregraf Costinel Leonte, poliintrumentistul Leonard Zamă, tinerii interpreţi de muzică populară Angelica Flutur, Alexandru Brădăţan, Viorel Varvaroi – managerul Centrului Cultural Bucovina, Giani Leonte – preşedintele Alianţei Sindicatelor din Învăţământ Suceava şi Loredana Ceică, reprezentatul Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. Imediat ni s-au alăturat şi artiştii profesionişti de la Ansamblul "Ciprian Porumbescu" din Suceava, în frunte cu Margareta Clipa. Am pornit „Caravana Folclorului” în 10 localităţi din judeţul Suceava, localităţi în care am susţinut câte o întâlnire spectacol, fără nici o pretenţie financiară, cu scopul de a-i convinge pe elevi şi părinţi că este bine să înveţe la şcoală, o oră pe săptămână, câteva lucruri despre tradiţiile şi obiceiurile din partea locului. Aşa a început această frumoasă poveste”, ne-a declarat Mihael Bârsan. Ea a spus că în ultimii patru ani a convins elevii din aproape 200 de unităţi de învăţământ să studieze folclorul.

„Folclorul nu se rezumă la muzică, joc şi voie bună, înseamnă mult mai mult decât atât. În cadrul opţionalului de folclor, copiii vor avea ocazia să înveţe câteva lucruri esenţiale despre spritualitatea poporului român: basme populare, ghicitori, tradiţii şi obieceiuri”, ne-a spus sursa citată. Proiectul a fost preluat şi de iubitorii de folclor din alte judeţe. Între ei, Măriuca Verdeş din Maramureş.