Emil Bodnăraş, spionul care l-a capturat pe Ion Antonescu, a fraudat alegerile din 1946, a înscenat arestarea lui Maniu şi l-a făcut preşedinte pe Ceauşescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Ceauşescu felicitând pe Emil Bodnăraş la a 65-a aniversare de la naşterea sa (10 februarie 1969). FOTO: fototeca.iiccr.ro
Nicolae Ceauşescu felicitând pe Emil Bodnăraş la a 65-a aniversare de la naşterea sa (10 februarie 1969). FOTO: fototeca.iiccr.ro

Emil Bodnăraş a fost cel mai important lider comunist din Suceava. Devenit spion sovietic după ce a dezertat din armată, Bodnăraş este cel care l-a arestat şi ţinut captiv pe mareşalul Ion Antonescu, a fraudat alegerile din 1946, a orchestrat înscenarea de la Tămădău, soldată cu arestarea lui Maniu, şi l-a adus la putere pe Ceauşescu după moartea lui Dej. Drept recunoştinţă, la funeraliile lui Bodnăraş, Ceauşescu i-a purtat sicriul pe umeri.

Emil Bodnăraş s-a născut la 10 februarie 1904 în satul Iaslovăţ din judeţul Suceava, aflat la acea vreme în Ducatul Bucovinei din Austro-Ungaria. Viitorul lider comunist provenea dintr-o familie mixtă. Tatăl său, Ion Bodnăraş, era funcţionar de etnie ucraineană, iar mama sa, Elisabeta Bodnăraş era de etnie germană. A avut un frate mai mic, Manole Bodnăraş care a fost de meserie fotograf.

Bodnăraş a urmat Liceul „Dragoş Vodă” din Câmpulung Moldovenesc, Facultatea de Drept a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, Şcoala Militară din Timişoara şi şcoala specială de ofiţeri de artilerie din Bucureşti.

După absolvirea şcolii de ofiţeri de artilerie, Bodnăraş a fost avansat la gradul de locotenent şi încartiruit în garnizoana din Cernăuţi. În 1931, a fost transferat disciplinar într-o garnizoană din Basarabia, după o aventură amoroasă cu soţia unui superior.

În februarie 1932, Emil Bodnăraş a dezertat din armată şi a fugit în URSS. La Moscova, Bodnăraş a frecventat şcoala superioară a serviciilor speciale sovietice.

Emil Bodnăraş s-a reîntors în mod ilegal în România în 1935, pentru a îndeplini misiuni speciale încredinţate de GRU – spionajul militar sovietic. A fost recunoscut în tren şi denunţat de unul dintre foştii săi colegi de şcoală. În mai 1935 a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică pentru dezertare în timp de pace şi sustragere de acte. După rejudecarea procesului, i s-a redus condamnarea la numai cinci ani de închisoare. Şi-a executat pedeapsa la Braşov, Doftana şi Caransebeş, iar în anul 1940 a devenit membru al Partidului Comunist Român, aflat în ilegalitate.

Unul dintre artizanii loviturii de stat din 23 august 1944

În 1944, Bodnăraş, Constantin Pârvulescu şi Iosif Rangheţ l-au capturat e Ştefan Foriş, preşedintele PCR, şi l-au forţat, cu pistolul la tâmplă, să-şi semneze demisia. Triumviratul Pârvulescu - Rangheţ - Bodnăraş a deţinut conducerea partidului până la evadarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din închisoare în august 1944.

Bodnăraş s-a ocupat de înfiinţarea unei organizaţii paramilitare clandestine, denumită Gărzile Patriotice, cărora în timpul perioadei comuniste a istoriei româneşti li s-a dat o importanţă exagerată. Împreună cu colonelul Dumitru Dămăceanu a coordonat activităţile de sabotare a porţiunii de front numită „Poarta Iaşului” din Moldova în timpul ofensivei sovietice din august 1944.

La 23 august 1944, Emil Bodnăraş a participat împreună cu Lucreţiu Pătrăşcanu, ca reprezentanţi ai PCR, la lovitura de stat organizată de către Regele Mihai pentru răsturnarea de la putere a guvernului mareşalului Ion Antonescu. A făcut parte din grupul de comunişti care l-a preluat în custodie pe mareşalul Ion Antonescu şi pe ministrul Mihai Antonescu. Cei doi au fost ţinuţi prizonieri într-o casă conspirativă a comuniştilor înainte de a fi predaţi autorităţilor militare sovietice.

Bodnăraş a devenit membru al Comitetului Central şi al Biroului Politic al Partidului Comunist Român în urma alegerilor din 1945. Din anul 1946 a fost deputat al PCR în toate legislaturile Marii Adunări Naţionale.

A faudat alegerile din 1946 şi a orchestrat înscenarea de la Tămădău

Între martie 1945 şi noiembrie 1947 a fost secretar general la preşedinţia Consiliului de Miniştri însărcinat cu supravegherea serviciilor secrete şi şeful Serviciului Secret al Armatei. În această calitate, a deţinut rangul de subsecretar de stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. El s-a ocupat de organizarea fraudării alegerilor parlamentare din 1946 şi de Înscenarea de la Tămădău, soldată cu aresarea liderilor ţărănişti, în frunte cu Iuliu Maniu.

A fost unul dintre cei mai importanţi oameni politici în vremea lui Gheorghiu-Dej, fiind în permanenţă legătură cu serviciile secrete sovietice, cărora le prezenta rapoarte regulate asupra activităţii tuturor liderilor comunişti români, după cum s-a dovedit mai târziu în cazul lui Ana Pauker.

La 5 noiembrie 1947, după înlăturarea din guvern a reprezentanţilor grupării Tătărăscu, Bodnăraş a fost numit în funcţia de ministru al apărării, fiind avansat la gradul de general-colonel.

În timpul în care în fruntea Partidului Comunist s-a aflat Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bodnăraş a ocupat mai multe funcţii importante, printre care ministru al forţelor armate, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al transporturilor şi telecomunicaţiilor.

Bodnăraş a rămas unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Dej până la moartea acestuia din 1965, opunându-se în această perioadă restructurării partidului propuse de Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu.

L-a adus la putere pe Nicolae Ceauşescu

După moartea lui Gheorghiu-Dej la 19 martie 1965, Bodnăraş, unul dintre cei mai influenţi membri ai Biroului Politic, a avut o contribuţie hotărâtoare în alegerea în fruntea partidului a tânărului Nicolae Ceauşescu în detrimentul altor doi candidaţi: Gheorghe Apostol şi Alexandru Drăghici.

Bodnăraş a devenit unul dintre colaboratorii loiali ai lui Ceauşescu. Pentru o perioadă, a continuat să mai deţină funcţia de prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, după care a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Stat, funcţie importantă, dar fără pârghii de decizie în stat. El a rămas totuşi, până la moartea sa, unul dintre cei mai influenţi membri ai elitei comuniste. A fost distins cu înalte ordine şi medalii.

Nicolae Ceauşescu, purtând sicriul în care se află trupul lui Emil Bodnăraş:

emil bodnaras si nicolae ceausescu. FOTO

Emil Bodnăraş a murit la data de 24 ianuarie 1976 în Bucureşti şi, spre deosebire de ceilalţi lideri ai partidului care erau înmormântaţi la Monumentul Eroilor Comunişti din Parcul Libertăţii, rămăşiţele sale pământeşti au fost puse într-un sicriu de metal masiv şi înmormântate, la dorinţa sa, într-o criptă de lângă biserica construită pe banii lui în satul natal, Iaslovăţ din judeţul Suceava.

În perioada 7 septembrie 1976 - 20 mai 1996, comuna Milişăuţi, în care fusese înglobat satul Iaslovăţ, a purtat denumirea de comuna Emil Bodnăraş.

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite