Expert în drumuri: „Procedura de achiziţie cu preţul cel mai mic este principala cauză a dezastrului de pe străzi”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Adevărul
FOTO: Adevărul

Expertul tehnic judiciar de drumuri Eugen Girigan este de părere că şoselele din România sunt pline de gropi după fiecare iarnă pentru că firmele de construcţii sunt nevoite să liciteze lucrările cu preţul cel mai mic şi nu mai respectă reţetele de asfalt. În România, perioada de valabilitate a unei plombe este de şase luni, când în ţările din vestul Europei este de patru ani.

Pe Facebook au apărut numeroase înregistrări video cu drumari care folosesc unelte rudimentare pentru plombarea gropilor pe timp de iarnă. Într-o înregistrare publicată pe pagina „Vocea Diasporei” se vede cum drumarii scot asfaltul dintr-o pungă, acoperă groapa de pe şosea, după care folosesc maiul ca să bătucească asfaltul.

Imaginile au stârnit o serie întreagă de comentarii. Românii plecaţi la muncă în străinătate s-au întrebat cât vor rezista plombele bătucite cu maiul. Ei au făcut comparaţii între cum se plombează drumurile peste hotare şi i-au criticat pe drumarii români pentru că nu au folosesc utilaje performante. 

Cu privire la acest subiect, expertul tehnic judiciar de drumuri Eugen Girigan ne-a spus că iarna se pot face doar asfaltări la rece şi că în aceste situaţii asfaltul nu trebuie compactat nici cu maiul şi nici cu un alt utilaj. „Nu trebuie să îi vedem nici la noi cu maiul. Asfaltul la rece nu trebuie compactat. Nu se compactează. Trebuia doar aşternut după forma gropii. Asfaltul la cald trebuie compactat, pentru că altfel rămâne poros, rămân găuri în el. Asfaltul la rece este moale o perioadă mai îndelungată de timp. Indiferent dacă este cu bitum fluxant sau cu emulsie, cu rupere lentă, după ce îl aşezi se întăreşte cam la 12 ore, timp în care se poate circula pe el”, ne-a spus Eugen Girigan.

Întrebat dacă în ţările din vestul Europei se procedează la fel ca în România, inginerul ne-a spus că în general se investesc mai mulţi bani în reparaţii, dar perioada de exploatare este mai mare. Concret, o plombă în România are o perioadă de valabilitate de minimum şase luni, iar în străinătate, perioada de valabilitate este de patru ani.

„Cum se face o plombare în afară. Se conturează groapa, se frezează şi se face locul unde trebuie pusă plomba. Conturul obligatoriu trebuie să fie cu laturi paralele, pătrat sau dreptunghi. După care pe conturul şi pe adâncimea gropii se pune o bandă de adeziv special făcută din bitum cu adaosuri speciale. Apoi se aşterne asfaltul. La îmbinarea între asfaltul vechi şi asfaltul nou este acea bandă de adeziv care are o grosime de trei sau patru mm şi care închide perfect şi pe acolo nu intră niciodată apă. Produsele care se folosesc pentru conturul gropii sunt foarte scumpe. Dacă faci calculul de eficienţă, rezultatul final este mai bun. O plombă în străinătate durează patru ani de zile, dacă este pusă ca la carte. La noi, o plombă durează şase luni de zile. Dacă intervin şi plombez de patru ori în patru ani costurile sunt mai mari”, a arătat expertul în drumuri.

Eugen Girigan este de părere că şoselele din România sunt pline de gropi după fiecare iarnă, între altele, pentru că licitaţiile sunt câştigate de firmele care vin cu preţul cel mai mic.

„Este tragedie cu achiziţiile publice. Uneori te întrebi: trebuie să faci zece kilometri de asfalt, cât bitum intră? Nu vă spun cantităţile exacte. Să spunem 1500 de tone de bitum. Cât costă bitumul? Pentru bitum îţi trebuie 20 de miliarde. Cum Dumnezeu faci lucrarea cu 22 de miliarde. Atunci nu respectă reţeta, nu pune de care trebuie”, opinează Eugen Girigan.

Inginerul a făcut un curs de achiziţii publice la Milano, la Camera de Comerţ a Lombardiei, care foloseşte un sistem de achiziţii publice complet diferit de cel din România.

„La o licitaţie se prezintă mai multe firme. Se face media ofertelor şi câştigă firma care are valoarea cea mai apropiată, fie în plus fie în minus, faţă de media ofertelor. Ce firmă participă la licitaţie? Nu administraţia publică locală le stabileşte competenţa printr-o comisie stabilită de primar, cu contabil, cu registrul agricol şi omul de serviciu. Acolo competenţa este stabilită de un organism al statului din care fac parte patronate, beneficiari, specialişti ş.a.m.d. Ei spun dacă poţi sau nu să participi la licitaţie. Ţi se eliberează o hârtie cu care poţi să te duci şi să participi la licitaţie, iar instituţia respectivă devine răspunzătoare”, ne-a arătat expertul judiciar.

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite