Incompetenţă la pătrat pe milioane de la stat. Cum au reuşit consiliile judeţene din Botoşani şi Suceava să nu termine împreună un pod nici măcar în 20 de ani
0Podul ce leagă localitatea suceveană Zamostea de comuna Talpa, din judeţul Botoşani, a fost început în anul 1995, însă nu a fost terminat nici până în ziua de astăzi. Problemele au apărut din cauza autorităţilor botoşănene, care nu au mai dorit să finanţeze această investiţie, astfel că s-a ajuns în situaţia ca podul să fie reproiectat, fiind nevoie de circa cinci milioane de lei pentru finalizarea proiectului.
Un pod început în urmă cu 20 de ani nu a fost finalizat nici până în ziua de astăzi. În anul 1995, un proiect interesant pentru construirea unui pod ce trebuia să facă legătura între localitatea suceveană Zamostea şi localitatea Tapla, din judeţul Botoşani, a prins viaţă. Din nefericire, lucrările la podul respectiv au fost sistate în 2004, iar până în prezent nu s-a mai făcut nimic.
În anul 2011, a existat o încercare de reluare a lucrărilor, însă în urma unei expertize făcute de autorităţile sucevene s-a descoperit că este nevoie de o reproiectare a podului, deoarece investiţia a fost blocată mai mulţi ani, având loc mai multe modificări în decursul anilor.
În anul 2014, Consiliul Judeţean Suceava a alocat 1,5 milioane de lei pentru podul de peste râul Siret, însă cum autorităţile din judeţul vecin nu a contribuit cu nimic, banii au fost redistribuiţi pentru acoperirea TVA pentru dotările realizate la Aeroportul „Ştefan cel Mare” de la Salcea şi pentru suplimentarea fondurilor necesare pentru modernizarea drumului judeţean 208S, din localitatea Probota şi până la limita cu judeţul Iaşi.
“Lucrările de la pod au început în anul 1995, executant fiind Cominco. Consiliul Judeţean Botoşani urma să realizeze 52% din proiect, în timp ce Consiliul Judeţean Suceava – 48%. În 2004, lucrările s-au sistat din cauze politice, iar până în prezent nu s-a mai realizat nimic. Până atunci s-au ridicat pilonii de susţinere ai podului şi mai urmau să fie montate grinzile, ce fuseseră aduse în zonă. În urma inundaţiilor din 2010, circa 80 – 90 % din grinzi au fost distruse, iar din grija cetăţenilor s-a tăiat şi fierul de pe acestea, abia dacă mai sunt patru grinzi bune de folosit”, a declarat primarul din comuna Zamostea, Vasile Haliuc.
Podul a fost funcţionabil, până când în cel de-al Doilea Război Mondial, un localnic l-a distrus de frică ca nu cumva să vină ruşii în Zamostea. După război, a fost construit un nou pod din lemn, însă nu unul de foarte bună calitate, care a fost folosit până prin 1968, când a dispărut cu totul. Podul dintre Zamostea şi Talpa ar fi util, deoarece cel din localitate Vârfu Câmpului este ieşit din garanţie, în cazul unui dezastru legătura cu judeţul vecin ar fi ruptă total în zonă.
„Până când cele două consilii judeţene nu ajung la un consens nu se va face nimic cu acest pod. Dacă grinzile erau urcate pe piloni, proiectul era realizat în proporţie de 80%, însă aşa cine ştie când va fi gata. În anul 2014, noi am trecut din domeniul public al Primăriei Zamostea în proprietatea Consiliului Judeţean Suceava a drumului judeţean 291K, cel care face legătura cu podul de peste Siret, însă acesta este un pas minuscul spre finalizarea proiectului”, a mai precizat Vasile Haliuc.
Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea. FOTO: Dănuţ Zuzeac
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a arătat că, în fiecare an, CJ Suceava a alocat bani pentru continuarea lucrărilor de la podul dintre Zamostea şi Talpa, însă vinovaţi ar fi cei de la CJ Botoşani, care nu au reuşit să contribuie şi ei cu bani pentru construcţia de peste apa Siretului.
„Noi am alocat bani în fiecare an, pentru a putea construi partea noastră, însă cei de la Consiliul Judeţean Botoşani nu au pus nimic ca şi finanţare. Ori nu se poate începe o lucrare de pod decât în condiţiile în care ai toţi banii pentru a putea să-l faci de pe o parte pe alta. Noi am prins în bugetul de anul acesta 500.000 de lei pentru podul de la Zamostea, pentru a avea cât de cât partea de finanţare asigurată, pentru că nu poţi să începi nici o lucrare decât dacă ai măcar o parte din finanţare şi dacă există bunăvoinţă şi la Botoşani, să vină şi ei cu finanţare, evident că o să suplimentăm, pentru că avem şi fond de rezervă, putem echilibra bugetul, mai sunt transferuri de la bugetul de stat care sunt în semestrul II, deci nu-i vorba de finanţare ci de lipsă de finanţare de la Botoşani”, a explicat Cătălin Nechifor.
Acesta a reacţionat la spusele celor de la CJ Botoşani de a realiza un proiect european pentru finalizarea podului dintre Zamostea şi Talpa, spunând că nu îşi are rostul, deoarece ar fi nevoie de 5 milioane de lei pentru ca proiectul să fie dus la capăt, 3 milioane din partea CJ Suceava şi 2 milioane de la CJ Botoşani.
În aceste condiţii, este greu de crezut că acest pod va fi finalizat în anii ce vor urma, dacă nu va exista o oarece colaborare între cele două consilii judeţene. Poate că conducătorii celor două judeţe vecine ar trebuie să ia lecţii de la localnicii din comuna suceveană Arbore, care au reuşit în februarie 2009 să ridice un pod în mai puţin de o zi, după ce inundaţiile l-au distrus pe cel vechi.
Se încarcă comentariile...
