Karl Romstorfer, austriacul care a salvat monumentele Sucevei. „A fost mai român decât mulţi români“

FOTO: Muzeul  Naţional al Bucovinei

Karl Romstorfer a fost un arhitect austriac, înalt funcţionar guvernamental, care a construit pas cu pas un plan pentru a salva monumentele emblematice ale judeţului Suceava, pe când ţinutul era sub dominaţia austriecilor.

Dr. Bogdan Niculică, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Bucovinei a arătat că, prin realizările sale, Romstorfer a fost mai român decât mulţi români.

„Karl Adolf Romstorfer era arhitect, istoric, arheolog amator. Inspector pentru şcolile publice din imperiul austro-ungar.

Trimis în Bucovina, ajunge director al Şcolii Profesionale din Cernăuţi. În 1904 părăseşte Bucovina, mutându-se la Salzburg, ca director la şcoala de meserii.

Este considerat unul dintre salvatorii monumentelor istorice ale Bucovinei, contribuind la restaurarea bisericilor şi mănăstirilor”, se arată într-o lucrare a cercetătorului sucevean.

Bogdan Niculică a explicat că austriacul a avut un rol fundamental în fondarea Muzeului Ţării Bucovinei (Landesmuseums) din Cernăuţi (mai 1893) şi a Muzeului Orăşenesc Suceava (ianuarie 1900).

„În calitate de secretar al Muzeului Ţării Bucovinei, a propus editarea anuarului propriu, Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums, semnând rubrica Aus den Mittheilungen der k.k. Central-Commission für Erforschung und Erhaltung der Kunst und historischen Denkmale, în care a rezumat rapoartele Comisiei Centrale din Viena, menţionând, printre altele, descoperirile neolitice şi eneolitice, inclusiv cele legate de cultura Cucuteni, de la Şipeniţ, Siret, depozite de bronzuri, fortificaţii medievale timpurii ş.a”, a explicat sursa citată.

Bogdan Niculică a precizat că Romstorfer a semnalat un număr important de situri arheologice şi a restaurat monumente istorice. L-a sprijinit pe Josef Szombathy în timpul cercetărilor sale din Bucovina din anii 1893 şi 1894, inclusiv în timpul săpăturilor din staţiunile de la Şipeniţ, Hliboca şi Hliniţa.

„În perioada 1895-1904 a efectuat ample lucrări de decopertare de sub moloz a Cetăţii de Scaun a Sucevei, descoperind ceramică aparţinând culturii Cucuteni şi de la începutul epocii bronzului, păstrată în prezent în colecţiile Muzeului Bucovinei din Suceava”, transmite cercetătorul.

În enciclopedia Bucovinei se arată că Romstorfer s-a ocupat de restaurarea Cetăţilor Suceava şi Şcheia şi a bisericilor Mirăuţi, Putna, „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, ”Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” şi ”Sfântul Gheorghe” de la Bosanci.

Pentru a-i determina pe austrieci să susţină financiar lucrările, arhitectul a făcut schiţe ale monumentelor pe care le-a publicat în presa vremii, reuşind astfel să obţină sprijin material pentru patrimoniul bucovinean.

Citeşte şi:

Cum a ajuns un român unul dintre cei mai apreciaţi agricultori din Franţa

Cum a reuşit un bătrân fără un picior şi cu o pensie mizeră să înfrângă birocraţia din România