Oamenii din Moldova secolului 18: „Poporul se aruncă cu faţa în noroi de îndată ce vede de departe o blană sau un harnaşament de cai“

Alexandre d'Hauterive, secretar domnitorului moldovean Alexandru al II-lea Firaris Mavrocordat, a prezentat soiurile de oameni ce puteau fi întâlnite în Moldova de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, respectiv boierii, oamenii de la curte, negustorii moldoveni, negustorii greci, nemţii, evreii şi ţăranii.

Diplomatul francez Alexandre d'Hauterive, secretarul domnitorului Alexandru al II-lea Firaris Mavrocordat, cel care a condus Moldova între ianuarie 1785 şi decembrie 1786, a scris la sfârşitul veacului al XVIII – lea, un memoriu asupra stării în care se afla ţara. Acesta a prezentat tipurile de oameni pe care i-a întâlnit în Moldova, caracterizându-i succint pe fiecare în parte.

Alexandre d'Hauterive a deosebit şapte „soiuri” de oameni în Moldova, respectiv boierii, oamenii de la curte, negustorii greci, negustorii moldoveni, nemţii, evreii şi ţăranii.

„Boierii, care merg cu trăsura, în jilţ, cu căruţa şi care par mândri faţă de popor, prevenitori cu oamenii de la Curte, afabili cu străinii şi politicoşi între ei”, a menţionat diplomatul francez

Oamenii de la Curte sunt consideraţi de Alexandre d'Hauterive drept boieri de treapta a doua. Francezul îi critică atât pe boieri cât şi pe oamenii de la curte că îşi afişează ostentativ bogăţiile, considerându-i obraznici şi înfumuraţi. Cele două clase sociale conduc practic din umbră ţara, aceştia fiind cei care numesc sau dau jos dregătorii Moldovei.

„Negustorii greci, cu o înfăţişare delicată, cu tonul dulceag, cu un aer şmecher, trăsături care exprimă foarte bine întocmai calităţile morale ale acestei oneste specii de corsari, ce profită de prostia semenilor lor şi de nevoile străinilor, spre a-i jupui în felul cel mai politicos din lume. Negustorii moldoveni, care vând cuie, scânduri, hârdaie, brânză, icre, cu un aer şi maniere corespunzătoare mărfurilor ce le desfac”, a arătat Alexandre d'Hauterive.

Diplomatul francez îi vede pe nemţii din Moldova foarte harnici, însă aceştia sunt beţivi, obraznici, au produse scumpe şi nu prea se înţeleg cu semenii lor. În schimb, d'Hauterive arată că evreii din Moldova sunt foarte uşor de recunoscut din cauza înfăţişării lor. Ei au preţuri mai mici şi de aceea reuşesc să le ia faţa nemţilor. Evreii se ocupau cu tâmplăria, croitoria sau repararea ceasurilor, însă nu erau consideraţi foarte buni meşteri.

„În sfârşit, poporul, umplând uliţele, care se aruncă cu faţa în noroi de îndată ce vede de departe o blană sau un harnaşament de cai, care-şi îndepărtează pe ai săi, căruţa şi boii săi şi pe care-i aruncă în şanţ, dacă nu poate altfel”, a concluzionat Alexandre d'Hauterive.

Alexandre d'Hauterive a fost un om politic francez care a deţinut mai multe funcţii importate în afara teritoriului Franţei. În anul 1784, el a devenit ambasador al ţării sale la Constantinopol, perioadă în care a călătorit în mai multe rânduri în ţările române. Alexandre d'Hauterive a părăsit Europa în 1790 când a traversat Oceanul Atlantic, ajungând consulul Franţei la New York. Acesta a murit la Paris la data de 28 iulie 1830.

Alte ştiri pe această temă:

Pacea dintre Ştefan cel Mare şi sultanul turc Mohamed al II-lea: „Va fi aţintit cu ochiul augustei mele favori şi se va bucura de mărinimiile mele împărăteşti“

Ţările române la sfârşitul domniilor fanariote: „Pretutindeni au rămas ogoarele nelucrate şi locuitorii au fost puşi de turci să care felurite greutăţi”

Omul din spatele revoluţiei care a pus capăt domniilor fanariote în ţările române: „Ţăranul acesta voise ca în ţara lui săracii să aibă parte linişte şi putere“