Peste 160 de tone de ciment, abandonate prin curţile instituţiilor publice, deşi erau destinate românilor loviţi de inundaţii
0
În vara anului 2008, circa 2.500 de case din 45 de localităţi din judeţul Suceava au suferit distrugeri în urma inundaţiilor puternice ce au avut loc. Guvernul României a alocat sumele necesare pentru refacerea imobilelor afectate de calamităţile naturale, materialele de construcţie au fost furnizate primarilor, însă aceştia nu le-au ridicat, astfel că în prezent stau abandonat prin curţile unor instituţii publice peste 160 de tone de ciment.
În anul 2008, judeţul Suceava a fost lovit de inundaţii puternice care au produs pagube însemnate în 45 de localităţi. Pentru a fi reparate circa 2.500 de imobile afectate de inundaţii, autorităţile au achiziţionat materiale de construcţie necesare în acest sens.
Dacă o parte din materialele cumpărate au fost utilizate, în prezent la sediul Poliţiei de Frontieră Suceava, la Detaşamentul de Pompieri Rădăuţi şi la Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi din Rădăuţi mai sunt depozitate în prezent peste 160 de tone de ciment şi aproape o tonă de var. Autorităţile judeţene dau vina pe primari că nu au utilizat la vremea respectivă materialele de construcţie.
În luna iulie a anului 2008, în urma ploilor abundente au avut loc mai multe inundaţii ce au produs pagube atât populaţiei, cât şi mediului înconjurător pe raza a 45 de localităţi din judeţul Suceava. Pentru a repara casele distruse de inundaţii, la data de 31 iulie 2008, Guvernul României a adoptat Programul de reparare/reabilitare şi reconstruire a unor locuinţe afectate de calimităţile naturale produse în luna iulie 2008.
Primarii din comunele sucevene afectate de inundaţii au inventariat distrugerile produse de calamităţie naturale, stabilindu-se că este nevoie de reconstruirea a 203 locuinţe, reabilitarea a 59 de imobile şi repararea a altor 2.147 de case.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe a achiziţionat materialele principale, iar primăriile celelalte materiale necesare pentru refacerea caselor distruse de către inundaţii, conform planului stabilit de către Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Chiar dacă materialele de construcţie au fost puse la dispoziţia primăriilor, o mare parte dintre ele au rămas neutilizate până în prezent, conform raportului de evaluare al activităţii desfăşurate de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Suceava în anul 2017.
„Întrucât nu au mai fost reparate, reabilitate sau reconstruite un număr de locuinţe pentru care s-au alocat fonduri şi furnizat materiale de construcţie, au rămas cantităţile de 160,5 tone de ciment, cantitate depozitată în incinta Serviciului Teritorial de Poliţie de Frontieră Suceava din municipiul Rădăuţi, 7,5 tone de ciment şi 300 de kilograme de var depozitată în incinta Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi din municipiul Fălticeni şi 8.950 de kilograme de var depozitată în incinta Detaşamentului de Pompieri Rădăuţi din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă <<Bucovina>> al judeţului Suceava. Demersurile pentru preluarea materialelor de construcţie din cele trei depozite au continuat, însă şi la ora actuală aceastea se află în aceleaşi locaţii menţionate”, se arată în raportul celor de la CJSU Suceava.
Materialele de construcţie respective nu numai că nu mai ajută pe nimeni, ele îi încurcă pe reprezentanţii Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava, Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi şi ai Detaşamentului de Pompieri Rădăuţi.
La data de 10 februarie 2017, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi au dispus sesizarea Judecătoriei Rădăuţi cu propunerea de confiscare specială a cantităţilor de materiale de construcţie menţionate mai sus. Magistraţii rădăuţeni au constatat că bunurile respective nu au fost folosite la săvârşirea vreunei fapte penale, nu au fost date pentru a determina comiterea unei fapte, deţinerea lor nefiind interzisă de lege. Judecătorii de la Tribunalul Suceava au respis şi ei contestaţia formulată de procurorii rădăuţeni, astfel că urmează ca instituţiile care au în custodie materialele să se adreseze instanţei civile prin promovarea unei acţiuni pentru eliberarea spaţiilor de depozitare.
Vinovaţi de faptul că materialele de construcţie au rămas în depozite au fost găsiţi primarii din comunele afectate de inundaţii, care nu au mai ridicat materialele pentru a reconstrui casele distruse de calimităţile naturale.
„Au primit aceste materiale, le-au fost aduse sub nas, numai că domniile lor nu le-au mai ridicat”, a declarat deputatul Alexandru Băişanu, prefectul judeţului Suceava, la vremea respectivă.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
