VIDEO Filmele turnate în Suceava: de la mistificările comuniste din Ştefan cel Mare şi Fraţii Jderi, la lesbienele-vampir din Tatăl Fantomă

Gheorghe Cozorici joacă rolul lui Ştefan cel Mare în filmul Fraţii Jderi. FOTO: Kanal D

Ştefan cel Mare şi Fraţii Jderi sunt cele mai cunoscute filme turnate în judeţul Suceava. Pelicule impregnate de propagandă comunistă, cele două filme au adus peste 13 milioane de spectatori în cinematografele româneşti. Recent, Suceava a fost însă şi scena unui film cu vampiri lesbiene, Tatăl Fantomă, lansat în 2012, avându-l pe Marcel Iureş în rolul principal.

Filmele „Fraţii Jderi” şi „Ştefan cel Mare - Vaslui 1475” prezintă perioada 1469-1475 din domnia lui Ştefan cel Mare. Cele două filme au fost realizate pentru a aniversa 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt din 10 ianuarie 1475 şi au dorit să prezinte o imagine a lui Ştefan cel Mare în conformitate cu discursul istoric al epocii.

Scenariul filmului „Fraţii Jderi” a fost realizat după Ucenicia lui Ionuţ (1935), primul volum al trilogiei Fraţii Jderi de Mihail Sadoveanu. Scenariştii filmului au fost Profira Sadoveanu, fiica lui Mihail Sadoveanu, Constantin Mitru şi Mircea Drăgan.

Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti, în colaborare cu autorităţile administrative din judeţul Suceava. Filmările au început la 11 mai 1973 la Mănăstirea Neamţ şi au durat 61 de zile, finalizându-se la 30 noiembrie 1973. O parte dintre filmări au fost realizate în comuna Mitocu Dragomirnei din judeţul Suceava), precum şi la Rezervaţia de zimbri de la Vânători-Neamţ.

La Mitocu Dragomirnei s-au filmat scenele în care Ştefan cel Mare îi împroprietărea pe ţărani, precum şi lupta de la Lipnic. La realizarea filmului au colaborat peste 400 de bărbaţi şi femei din sat, precum şi peste 200 de elevi de clasele V-X de la şcoala generală din localitate. Tătarii aduşi din Dobrogea pentru filmări au fost găzduiţi de familiile de gospodari din Mitocu Dragomirnei. Pentru filmări, au fost aduse cirezi de bovine şi turme de oi, cărora li s-au construit adăposturi.

Bătălia a fost filmată pe un platou aflat între mănăstire şi pădurea Schitului. În timpul filmărilor, platoul a fost plin de lume, fiind aduse acolo o cireadă de vite şi o turmă de oi. Bătălia a fost filmată câteva ore, timp în care aveau loc şarja hoardei tătăreşti care-i lua pe oameni în robie, precum şi cireada de vite şi turma de oi, atacul călărimii şi pedestrimii Moldovei şi lupta crâncenă între cele două oşti.

În încăperile Mănăstirii Dragomirna au fost filmate cadrele în care avea loc Sfatul Domnesc a lui Ştefan cel Mare cu boierii şi comandanţii de oşti. Scena care avea loc în interiorul hanului ţinut de neamţul Iohan Roşu a fost filmată la Hanul Ancuţei.

Aproape 6 milioane de spectatori

Filmul „Fraţii Jderi” a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 5.917.483 spectatori, după cum atestă o situaţie a numărului de spectatori înregistrat de filmele româneşti de la data premierei şi până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Naţional al Cinematografiei. Fraţii Jderi se afla în 2006 pe locul 20 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile.

Ştefan cel Mare, filmat la Cetatea de Scaun a Sucevei, Dragomirna şi Arbore

Cel de-al doilea film turnat pentru aniversarea a 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt a fost „Ştefan cel Mare - Vaslui 1475”. Filmările au început la 15 ianuarie 1974 şi au durat 46 de zile, desfăşurându-se cu întreruperi până la 10 august 1974. Bătălia de la Podu Înalt a fost filmată la 30 martie 1974 în zona Vasluiului, fiind folosite 30.000 de persoane ca figuranţi.

Restul filmărilor au fost realizate la Rupea, Brăila, Cetatea Neamţului, Castelul Peleş, Suceava, Dragomirna, Arbore, Sighişoara, Bran, Făgetu, Bucureşti, Căldăruşani, Prejmer, Făgăraş, Braşov, Cluj şi Sibiu.

Filmul „Ştefan cel Mare - Vaslui 1475” a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.372.215 de spectatori, aflându-se în primele zece cele mai vizionate filme din România.

Filmele Fraţii Jderi şi Ştefan cel Mare abundă de mistificări ale propagandei comuniste

Istoricul Ciprian Plăiaşu a considerat că filmul este plin de „clişeele şi erorile istorice consacrate de discursul istoriografic aprobat de PCR”. El apreciază că ideea românismului, susţinută de Ştefan cel Mare, este falsă şi nu îşi are locul în contextul veacului al XV-lea, iar expresiile folosite de voievod precum „sunt voievod român”, „ţara Românească este ţară soră şi prietenă”, „voievodul Vlad Ţepeş este prietenul nostru”, „ţara Moldovei este poarta Europei” sunt catalogate ca „afirmaţii romantice sau comuniste”.

Realizate în perioada afirmării naţionalismului comunist, cele două filme dedicate lui Ştefan cel Mare s-au conformat ideologiei politice din epocă în scopul de a induce subtil ideea de dragoste de ţară, cinematografia contribuind la reîmprospătarea simbolurilor naţionale, a eroului naţional care a învins indiferent de perioada în care a apărut. Moldovenii sunt prezentaţi ca având ca principale trăsături cinstea, vitejia şi independenţa, ei neducând lupte de cucerire şi trăind întotdeauna în pace cu toţi vecinii. Cu toate acestea, spre deosebire de unii artişti care au promovat în mod eronat imaginea unui voievod moldovean înalt, realizatorii celor două filme l-au distribuit în rolul lui Ştefan cel Mare pe actorul mai scund Gheorghe Cozorici, a cărui înălţime corespundea relatărilor cronicarilor.

„Ciprian Porumescu”, filmat la Stupca şi Putna

Ciprian Porumbescu este un film biografic în două părţi, regizat de Gheorghe Vitanidis după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Vlad Rădescu, Tamara Creţulescu, Emanoil Petruţ, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani şi Dan Ionescu.

Filmul prezintă viaţa compozitorului român Ciprian Porumbescu (1853-1883), care a trăit în Bucovina aflată sub stăpânirea austriacă. Tânărul a compus câteva binecunoscute cântece patriotice, printre care Trei culori, Pe-al nostru steag e scris Unire, prima operetă românească „Crai nou” şi celebra Baladă. Pentru activitatea sa patriotică, el a fost arestat şi s-a îmbolnăvit de tuberculoză în închisoarea austro-ungară unde fusese încarcerat. Boala sa, moartea sa timpurie şi dragostea sa nefericită sunt aspecte care conturează personalitatea tragică a tânărului compozitor român Ciprian Porumbescu.

Filmările au avut loc în perioada mai – septembrie 1972 la Stupca, Braşov, Bucureşti, Buftea şi Putna. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti, cu participarea Conservatorului Ciprian Porumbescu din Bucureşti şi cu concursul autorităţilor administrative din judeţele Suceava şi Braşov.

Rolul principal a fost interpretat de tânărul debutant Vlad Rădescu, student în anul I la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

Filmul Ciprian Porumbescu a fost vizionat de peste patru milioane de spectatori la cinematografele din România.

Regizorul Gheorghe Vitanidis a primit, în 1973, Premiul pentru regie al Asociaţiei Cineaştilor din România pentru filmul Ciprian Porumbescu.

De la Ştefan cel Mare la lesbiene-vampir

Recent, alte două producţii au fost turnate parţial în judeţul Suceava. La 11 septembrie 2007, în Gara Iţcani din municipiul Suceava s-a turnat o secvenţă din filmul Călătoria lui Gruber, în regia lui Radu Gabrea. În secvenţa respectivă, un corespondent de război italian, interpretat de Florin Piersic Junior, şi un ofiţer neamţ, interpretat de către actorul german Udo Shenk, coboară din tren şi sunt conduşi la o maşină de epocă marca Mercedes de un comandant al armatei române, de un servilism dus la extrem, interpretat de Claudiu Bleonţ.

Alături de actori, au mai apărut în film şi 20 de tineri figuranţi suceveni care au interpretat pentru o zi rolul de soldaţi, măturători sau florari. Gara Iţcani a fost aleasă datorită arhitecturii asemănătoare cu cea pe care o are Gara Iaşi, aflată atunci în reconstrucţie.

Un alt film turnat parţial în judeţul Suceava este „Tatăl Fantomă”, lansat în martie 2013. Deţinător al Premiului special la Festivalul de Film Internaţional Almaty "Shaken's Stars" 2012, filmul Tatăl Fantomă este o comedie dulce-amară, tandră şi nostalgică, vorbită majoritar în limba engleză cu dialoguri incidentale în limba română.

Profesorul american Robert Traum, interpretat de Marcel Iureş, îşi ia un concediu de un an şi, renunţând la un prezent lipsit de surprize, decide să îmbrăţişeze o aventură care are strânsă legătură cu trecutul. Întors în Europa, Robert încearcă să descâlcească misterul care învăluie originile tatălui şi unchiului său. În timpul călătoriei sale prin nordul României, Robert o cunoaşte pe Tania (Mihaela Sîrbu), şefa Arhivelor Bucovinei. Povestea se complică atunci când este luat prizonier de o gaşcă de lesbiene vampir.

Mare parte din filmul Tatăl Fantomă a fost filmate în mai multe zone din judeţul Suceava.

Alte ştiri din Suceava:

Emil Bodnăraş, spionul care l-a capturat pe Ion Antonescu, a fraudat alegerile din 1946, a înscenat arestarea lui Maniu şi l-a făcut preşedinte pe Ceauşescu

FOTO Artefacte furate din muzee şi biserici din Italia, găsite la o percheziţie în Suceava

Predoiu a câştigat categoric alegerile din PDL Suceava pentru desemnarea candidatului la preşedinţia ţării

Olimpicii suceveni adună medalii cu ochii la universităţile din vest

TAROM cere audit tehnic la Aeroportul Suceava pentru a stabili dacă va menţine zborurile spre Bucureşti

VIDEO Doi suceveni, prinşi cu 2,5 kilograme de canabis la Vatra Dornei

Gara Iţcani, bijuterie a arhitecturii austriece, lăsată în paragină de CFR

Emoţionanta poveste a sucevencei de la "Dansez pentru tine". Şi-a cunoscut tatăl la 11 ani şi acum se luptă să îi împlinească visul