Suceava: Mina de sulf, rana Munţilor Călimani

Peste 300 de hectare sunt lipsite de vegetaţie, deşi Munţii Călimani sunt încadraţi ca rezervaţie naturală de interes naţional.

Peste 300 de hectare de munte fără urmă de verdeaţă. Aşa arată, de 13 ani, vârful Munţilor Călimani din Bucovina. Vinovată de distrugerea faunei şi a vegetaţiei în plină rezervaţie naţională, protejată de stat, este fosta mină de sulf, deschisă în timpul regimului comunist.

„Mina a funcţionat circa zece ani, iar în ultimii patru ani s-a scos sulf serios, în cantităţi maxime. Erau pe atunci autoclave, nişte mamuţi cât trei etaje de bloc cu care se lucra“, îşi aminteşte Sabin Gabriel, inginer minier.

Mii de mineri trimişi în Călimani

Până în 1997, când mina s-a închis pentru că n-au mai fost bani pentru exploatarea carierelor de sulf, în Munţii Călimani lucrau 6.000 de oameni, pe salarii foarte mari. „Pe platformă era ca la o autogară într-o zi mare de sărbătoare. Mii de oameni plecau şi alte mii veneau în schimbul doi. Erau detaşaţi din toată ţara. Cum era la Canal, aşa era şi aici“, adaugă inginerul. După închidere, România a început să importe sulf din ţări precum Serbia, la un preţ ridicat.

A rămas vila lui Ceauşescu

Aproape de cariera de sulf şi de halda de steril, în porţiunea înverzită care face trecerea spre etajul alpin al muntelui, se află vila lui Nicolae Ceauşescu, construită special pentru vânătoare.

„Clădirea a fost construită înainte de a se deschide cariera. Am demolat aproape toate casele în care locuiau muncitorii, dar casa lui Ceauşescu a rămas. Oficialităţile au decis să fie renovată deoarece are o structură solidă şi este frumoasă“, a spus inginerul.

Acesta îşi aminteşte cum Ceauşescu se plimba printre muncitori. Înainte de prima sa vizită, masă caldă primeau doar cei care lucrau în mină. Cei care munceau la suprafaţă nu primeau nimic. După ce a văzut că nici ei n-au viaţă uşoară, Ceauşescu a decis să primească mese calde toţi muncitorii.