Încă o victorie pentru Sfinxul şi Babele din Bucegi. Preşedintele CJ Dâmboviţa: „Toate instanţele au spus că cele două monumente sunt ale judeţului nostru“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sfinxul din Bucegi. FOTO: Corneliu Ştefan / Facebook
Sfinxul din Bucegi. FOTO: Corneliu Ştefan / Facebook

De Ziua Sfinxului, celebrată la 28 noiembrie, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a anunţat o nouă victorie în instanţă pentru monumentul disputat în instanţă cu judeţul vecin, Prahova. Totodată, misterele Sfinxului din Bucegi i-a atras, din nou, pe turişti, dar mulţi au avut nevoie de ajutorul salvamontiştilor să revină cu picioarele pe pământ. Piramida energetică a fost un magnet pentru sute de turişti.

Duminică, 28 noiembrie, s-a celebrat Ziua Sfinxului, iar evenimentul central a fost „Piramida Energetică”, un fenomen despre care se crede că are loc doar în acea zi. Sute de turişti au mers, duminică, să se încarce energetic de la Sfinxul din Bucegi. Cum vremea a fost neprielnică, mulţi dintre cei care au urcat pe munte, unii chiar cu copiii după ei, au avut nevoie de ajutorul salvamontiştilor pentru a găsi drumul.

Din cauza vremii nefavorabile: vânt şi ceaţă, şase persoane au avut nevoie de ajutorul salvamontiştilor din Dâmboviţa care au intervenit prompt si i-a transportat pana la baza muntelui. Chiar dacă în Munţii Bucegi a fost un frig pătrunzător niciun turist nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Cu toţii au plecat către locurile de cazare sau cu maşinile personale către case.

Sfinxul şi Babele sunt ale judeţului Dâmboviţa

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, a anunţat duminică, 28 noiembrie, faptul că judeţul Dâmboviţa a obţinut în instanţă Sfinxul şi Babele din Bucegi, unele dintre cele mai cunoscute monumente naturale ale României. Sfinxul din Munţii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine, în raza teritorială a judeţului Dâmboviţa.

Sursa Facebook Corneliu Ştefan 

Sfinxul şi Babele sunt amplasate la graniţa dintre Prahova şi Dâmboviţa, iar cele două judeţe îşi dispută de ani buni în instanţă proprietatea asupra terenului pe care sunt aşezate monumentele. 

„Mă bucur să le transmit dâmboviţenilor că joi, 25 noiembrie, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a avut câştig de cauză în procesul cu judeţul Prahova, vecinii noştri susţinând că atât Sfinxul, cât şi Babele se află pe teritoriul lor. Deşi sentinţa de joi nu este definitivă, toate instanţele, altele decât cele din Prahova, au spus că cele două monumente sunt ale judeţului nostru, iar eu mă voi asigura că Sfinxul şi Babele vor rămâne pe teritoriului judeţului nostru.

Mit, legendă sau poveşti din Antichitate, Sfinxul a fost martorul tăcut al istoriei acestui petic de ţară, a judeţului Dâmboviţa. Înconjurat de mistere şi legende, Sfinxul din Bucegi este unul dintre cele mai frumoase monumente naturale din ţara noastră. Sunt poveşti care ne spun că este Axa Lumii sau că dacii, simţind chemarea acestuia, deveneau nemuritori”, a scris, pe Facebook, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Procesul a fost deschis în ahul 2015, şi se află pe rolul Tribunalului Vâlcea. Reclamant în dosar este prefectul judeţului Dâmboviţa, iar pârâţi sunt comuna dâmboviţeană Moroeni şi oraşul prahovean Buşteni. Prefectul judeţului Prahova are cailate de intervenient în dosar.

Disputa a început în urmă cu 20 de ani

De-a lungul timpului, avocaţii celor două părţi au prezentat în instanţă hărţi, documente, fotografii etc. Pe lângă decizia instanţei de anul acesta, Dâmboviţa mai are un verdict favorabil, obţinut în 2019, când judecătorii Tribunalului Dâmboviţa au decretat că monumentul natural se află pe teritoriul judeţului Dâmboviţa. 

În dosar figurează şase instituţii ale statului, respectiv Prefectura Dâmboviţa, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Primăria Comunei Moroeni, Primăria Oraşului Buşteni, Prefectura Prahova şi Consiliul Judeţean Prahova şi Guvernul României.

ziua sfinxului

Sursa Facebook Corneliu Ştefan 

Cum s-a născut disputa

Întreaga dispută a pornit în 1999, când primarul oraşului prahovean Buşteni, Mielu Codescu, a dat autorizaţie de construire pentru o cabană pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, mai exact în comuna Moroieni.

Autorităţile din Dâmboviţa s-au sesizat atunci şi au blocat lucrările. La scurt timp, oficialii Agenţiei de Mediu Prahova au ridicat o cabană pe un teren aflat la raza teritorială a judeţului Dâmboviţa. Această acţiune a declanşat un proces prin care şefii judeţului Dâmboviţa i-au acuzat pe vecinii din Prahova de fals şi chiar de acţiuni de natură penală.

Practic, miza întregii dispute este o suprafaţă de 2.200 de hectare, aferentă Parcului Natural Bucegi, zonă în care se află şi monumentele naturale Babele şi Sfinxul.

Scriptele de la Arhivele Naţionale arată că terenul se află pe raza teritorială a comunei dâmboviţene Moroieni. Este un act de delimitare întocmit în anii 1970, semnat de oficiile de cadastru din Dâmboviţa, Prahova, Braşov şi Argeş, care atestă că cele două monumente ale naturii sunt pe teritoriul judeţului Dâmboviţa. 

sfinx

   

Practic, procele derulate până în 2016, care nu au avut niciun efect, s-au disputat pe cele două monumente ale naturii şi pe construcţiile făcute acolo de Prahova şi nu pe grăniţuire.

Miza financiară

Cele două părţi au încercat să se înţeleagă amiabil, dar fără rezultat. Oficialii din Dâmboviţa au de partea lor un document al Oficiului de Cadastru, din 1954, care funcţiona la acea vreme în Prahova. Respectivul act plasează Sfinxul şi Babele în Dâmboviţa. Cele două judeţe au folosit deja imaginile Sfinxului şi Babelor pe mai multe materiale de promovare.

Conflictul pare să aibă la bază şi o motivaţie financiară, de vreme ce 52% din suprafaţa Munţilor Bucegi se află în judeţul Dâmboviţa.

Studiile de fezabilitate făcute de specialişti, de-a lungul anilor, au arătat că pantele cele mai propice din ţară pentru amenajarea de pârtii de schi şi alte construcţii sportive sunt în Dâmboviţa. De altfel, CJ Dâmboviţa promovează construcţia a două pârtii: Cocora – Paina şi Cocora – Peştera. Sunt pârtii cu diferenţe de altitudine de 600-700 de metri, cu lungime de 2 kilometri.

Cum a fost denumit monumentul

Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi au stârnit de-a lungul timpului imaginaţia oamenilor, generând legende şi mituri, explicate în cele mai variate forme. În realitate, sunt două formaţiuni rezultate prin eroziune eoliană pe parcursul unei perioade extrem de lungi de timp. Sfinxul se află la 2.216 metri altitudine şi seamănă cu un chip de om. Denumirea i-a fost acordată în 1936, în momentul în care stânca înaltă de 8 metri a fost privită dintr-un unghi, având drept reper o axă ce porneşte de la el către Baba Vântoaselor, cum i se spune unei stânci din preajmă.

Vă recomandă să mai citiţi:

Cum sunt afectate Sfinxul şi Babele de lupta dintre două judeţe. „Nu vă doare sufletul să vedeţi cum se caţără turiştii pe ele şi lasă acolo gunoaiele?“

Litigiu: Guvernul trebuie să împartă „Babele” şi „Sfinxul”

Legendele Munţilor Bucegi: piramide energetice, tuneluri secrete şi „gura de rai“, locul unde nu oboseşti

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite