A fost constituită Federaţia Română de Psihoterapie. Ce rol are

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un proiect de lege privind Organizarea şi Exercitarea Profesiei de Psihoterapeut în România a fost depus spre dezbatere şi aprobare în Parlamentul României încă din anul 2019.

Actul normativ are în vedere reglementarea profesiei de psihoterapeut în România, ţara noastră fiind una dintre puţinele ţări europene unde nu au fost adoptate legi speciale în legătură cu această categorie profesională.

Comunitatea psihoterapeuţilor practicieni din România, prin reprezentanţi ai asociaţiilor formatoare în psihoterapie, desfăşoară un demers continuu de dezvoltare a excelenţei în psihoterapia românească la standarde europene începând cu anul 1993.

În acest sens a fost constituită Federaţia Română de Psihoterapie, o asociaţie formată cu scopul de a asigura un sistem integrat de reprezentare şi colaborare la nivel naţional în domeniul psihoterapiei.

Principalele obiective vizează promovarea şi dezvoltarea psihoterapiei, alinierea la standardele profesionale europene şi internaţionale, cooperarea şi colaborarea cu instituţiile şi autorităţile de reglementare profesională, formarea profesională, susţinerea activităţii de cercetare pentru dezvoltarea unor strategii de intervenţie psihoterapeutică validate ştiinţific, organizarea de manifestări şi evenimente ştiinţifice, integrarea psihoterapiei în strategiile naţionale de creştere şi îmbunătăţire a sănătăţii mentale.

Federaţia Română de Psihoterapie este membră a Asociaţiei Europene de Psihoterapie (EAP), în calitatea sa de Asociaţie Naţională Umbrelă şi de Acreditare, statut care i-a fost conferit încă din anul 1993. În această calitate, Federaţia Română de Psihoterapie, prin Comisia de Certificare Europeană ca Psihoterapeut are competenţe pentru evaluarea şi recomandarea psihoterapeuţilor români pentru dobândirea Certificatului European de Psihoterapeut.

Federaţia Română de Psihoterapie a reunit în timp peste 30 de asociaţii şi organizaţii de formare şi dezvoltare profesională specializate în mai multe modalităţi psihoterapeutice, care sunt atestate şi recunoscute la nivelul asociaţiilor europene de profil.

În cadrul asociaţiilor membre sunt afiliaţi peste 6.000 de psihoterapeuţi practicieni, pe diferite trepte de specializare, peste 150 de formatori şi supervizori şi sunt în diferite stadii de formare profesională peste 1000 de cursanţi.

Prin demersurile întreprinse încă de la înfiinţarea sa în 1990, Federaţia Română de Psihoterapie este o continuatoare a mişcării istorice de dezvoltare şi promovare a psihoterapiei în România, construind punţi între generaţii.

În acelaşi timp la nivel european, Asociaţia Europeană de Psihoterapie, reprezentantă a 128 de organizaţii din 41 de ţări europene, cu peste 120.000 de psihoterapeuţi a început demersurile pentru crearea unui cadru legislativ de formare profesională avansată în psihoterapie. În acest sens Comisia Europeană conlucrează cu Asociaţia Europeană de Psihoterpie în vedere realizării unei Directive privind Recunoaşterea Calificărilor Profesionale pentru psihoterapie ca profesie distinctă, autonomă şi independentă.

Acest proiect de lege îşi propune să respecte principiile şi valorile psihoterapiei, dreptul profesional dobândit al specialiştilor psihoterapeuţi români, dreptul la continuarea proceselor de formare şi de supervizare în conformitate cu normele în vigoare la momentul începerii acestora, să se regăsească aspiranţii prezenţi şi viitori şi stabilirea unor paşi fireşti care să dea măsura adaptării naturale şi necesare la evoluţia profesiei, la standardele şi criteriile europene.

„Aceasta va fi o lege şi a viitorului, pentru tinerele generaţii care au dreptul să primească însoţire pe întreg traseul profesional, protecţie şi formare academică într-o identitate clară de psihoterapeut. Prin psihoterapie se înţelege, conform specificaţiilor Asociaţiei Europene de Psihoterapie (European Association of Psychotherapy - EAP), o disciplină stiinţifică de sine stătătoare ce tratează, într-o manieră cuprinzătoare şi planificată, disfuncţii, suferinţe, tulburări de comportament şi boli datorate unor cauze atât psiho-sociale, cât şi psihosomatice. În aceste cazuri, tratamentul este realizat cu ajutorul unor metode stiinţifice psihoterapeutice şi non-medicale sau non-chimice, în cadrul unei relaţii terapeutice dintre una sau mai multe persoane tratate şi unul sau mai mulţi psihoterapeuţi formaţi într-o manieră generală şi specială”, spune Mihaela Ghercă.

Obiectivele unui astfel de tratament sunt de a ameliora sau elimina simptomele, de a favoriza modificarea tiparelor comportamentale, a atitudinilor şi relaţionărilor perturbate, şi a procesului de maturizare, de dezvoltare şi a stării de bine fizic şi mental a persoanei. 

Psihoterapia include cunoştinţele generale stiinţifice psihoterapeutice, precum şi şcoli psihoterapeutice, cum ar fi: psihoterapia psihanalitică, sistemică şi familială, cognitivă şi comportamentală, şi umanistă.

„O lege a profesiei de psihoterapeut va crea cadrul pentru dezvoltatea unor proiecte şi politici  de dezvoltare a serviciilor de educaţie pentru copii şi psihoterapie pentru toate vârstele adaptate la nevoile specifice ale fiecărui indivit. Este de semnalat şi că societatea este în schimbare şi asta necesită din partea oamenilor posibilităţi de înţelegere şi adaptare diferite chiar de reorganizare a stilului de viaţă. Pandemia modifică funcţionalitatea interpersonală şi organizarea socială deci avem nevoie de o înţelegere nouă a vieţii şi individului”, mai spune Mihaela Ghercă.

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite