Cine a inventat cifra zero, cu ajutorul căreia s-au pus bazele matematicii şi fizicii moderne

Arhiva

Deşi oamenii au înţeles întotdeauna conceptul de nimic, conceptului de zero i-au trebuit secole bune din istoria omenirii pentru a deveni ceea ce este în ziua de azi. S-a dezvoltat pe deplin în India, în jurul secolului IV, poate cu câteva secole mai devreme chiar. Astăzi, zero, atât ca număr, cât şi ca un concept care înseamnă absenţa oricărei cantităţi, ne permite să realizăm calcule, să facem ecuaţii complicate şi să inventăm computere.

„Zero indian (sau numeric), văzut pe scară largă ca una dintre cele mai mari inovaţii din istoria omenirii, este piatra de temelie a matematicii şi fizicii moderne“, a declarat Peter Gobets, secretar al Fundaţiei ZerOrigIndia sau Zero Project, fundaţie cu sediul în Olanda.

Nici grecii antici, dar nici romanii nu recunoaşteau zero ca fiind o cifră. Probabil că în India, acum circa 4.500 de ani, se găseşte prima documentare a necesităţii existenţei cifrei zero, cu semnificaţia de gol, nimic sau absenţa a ceva ce există. 

„Zero ca un substituent a fost inventat independent în civilizaţiile din întreaga lume“, a spus dr. Annette van der Hoek, Indiolog şi coordonator de cercetare la Proiectul Zero, potrivit livescience.com.

Babilonienii, de exemplu, au primit sistemul numerelor lor de la sumerieni, primii oameni din lume care au dezvoltat un sistem de numărare. Dezvoltat acum 4.000-5.000 de ani, sistemul sumerian a fost poziţional, în sensul că valoarea unui simbol depindea de poziţia sa faţă de alte simboluri.

Şase sute de ani mai târziu şi la 12.000 de mile depărtare de Babilon, mayaşii au dezvoltat cifra zero ca loc de substituţie în jurul valorii de 350 de ani şi au folosit-o pentru a desemna un substituent în sistemele calendaristice elaborate de ei. În ciuda faptului că erau matematicieni cu înaltă calificare, mayaşii nu au folosit niciodată zero în ecuaţii. 

Din Orientul Mijlociu până pe Wall Street

În următoarele câteva secole, conceptul de zero a fost "capturat" în China şi Orientul Mijlociu. Potrivit lui Nils-Bertil Wallin de la YaleGlobal, până în anul 773, zero a ajuns la Bagdad, unde a devenit parte a sistemului numeric arabic, care se bazează pe sistemul indian.

Un matematician persan, Mohammed ibn-Musa al-Khowarizmi, a sugerat că un mic cerc ar trebui să fie folosit în calcule dacă nici un număr nu a apărut în locul cifrei "zece". Arabii au numit acest cerc "sifr" sau "gol". Zero a fost crucială pentru al-Khowarizmi, care a folosit-o pentru a inventa algebra în secolul al IX-lea. Al-Khowarizmi a dezvoltat, de asemenea, metode rapide de multiplicare şi împărţire a numerelor, care sunt cunoscute sub numele de algoritmi.

Zero şi-a găsit drumul spre Europa prin cucerirea maurică din Spania şi a fost dezvoltat în continuare de matematicianul italian Fibonacci. Liderii religioşi medievali din Europa nu au sprijinit, însă, utilizarea zero, pentru că au văzut-o ca fiind satanică.

Mult mai târziu, arabii au preluat conceptul, realizând şi primul sistem zecimal de numeraţie, aşa cum îl ştim astăzi, cu zece cifre, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9. Zero a devenit un simbol special al sistemului zecimal primind numele de sifr, care a derivat mai apoi în toate limbile moderne, fiind, spre exemplu, cifră în limba română, Ziffer în limba germană, chiffre în limba franceză, cyfra în limba poloneză, etc.

Sursa: wikipedia.org

Sursa video: https://news.nationalgeographic.com 

Cum a schimbat un document indian omenirea

Cea mai veche dovadă a utilizării simbolului zero apare pe un celebru manuscris indian, numit manuscrisul Bakhshali, datat în secolele III-IV, a cărui vechime a fost devansată cu o jumătate de mileniu, în urma unor noi operaţiuni de datare, informează France Presse. Cercetătorii de la Universitatea din Oxford, Bodleian Library, au descoperit că manuscrisul prezintă o serie de cifre sanscrite. În ea, zero este reprezentat de un punct mic.

"Acest zero în India este sămânţa de la care conceptul de zero ca un număr în sine, reprezentat de acelaşi punct sau cerc va apărea cu câteva secole mai târziu, ceea ce mulţi consideră ca fiind unul dintre marile momente din istoria matematicii", a spus cercetătorul Marcus du Sautoy.

În timp ce vestea nu are nicio influenţă practică asupra infrastructurii zerourilor (şi a celor care stau la baza civilizaţiei noastre de înaltă tehnologie), aceasta ne reaminteşte cât de îndatoraţi suntem pentru această invenţie, scrie Nytimes.com.