Cum a reuşit „Frumosul de Voineşti“ să intre în două mari lanţuri româneşti de supermarketuri. Faimosul soi de măr, „propulsat“ de o cooperativă agricolă

Înfiinţată anul trecut, Cooperativa Agricolă „Frumosul de Voineşti” începe să producă primele rezultate. Reprezentanţii Cooperativei au contactat două mari firme de retail, cu care au negociat încheierea unor contracte ce vizează preluarea a circa 1.500 - 2.000 de tone de mere de pe Valea Dâmboviţei, zonă renumită pentru existenţa celebrului soi „Frumosul de Voineşti”.

Cooperativa Agricolă „Frumosul de Voineşti” intră în supermarket-urile Profi şi Carrefour. Acest lucru are loc după ce în urmă cu câteva luni producătorii au reuşit să obţină soluţii de stropire la preţuri mult mai avantajoase decât dacă ar fi fost cumpărate individual, fiind vorba de o cantitate mare, făcând astfel o economie considerabilă.

Interzis în supermarketuri pentru merele de Voineşti

Până acum supermarketurile au avut uşile închise pentru pomicutorii de pe Valea Dâmboviţei, cunoscută pentru producţia extraordinară de mere, de cea mai bună calitate, pentru că nu puteau asigura o cantitate însemnată de fructe individual. Acum unitatea „Frumosul de Voineşti” numără 35 de membri şi administrează o suprafaţă de 180 de hectare de pomi fructiferi. 

Pentru a răspunde cerinţelor beneficiarilor, membrii cooperativei voineştene sunt acum în faza procurării de lădiţe şi utilaje pentru sortarea fructelor. 

Avantajele unui membru într-o astfel de Cooperativă

Ideea înfiinţării asociaţiei a aparţinut edilului Gabriel Sandu, care i-a adunat în repetate rânduri pe producătorii din Voineşti la discuţii la care au participat oficiali de la Ministerul Agriculturii sau parlamentari. 

Toţi pomicultorii din această Cooperativă au avantajul procurării la preţuri mici a echipamentelor, îngrăşămintelor, dar şi posibilitatea de vânzare mult mai uşoară, datorită cantităţii mari de fructe pe care asociaţia o poate strânge.

„Săptămâna asta intrăm cu comandă la Carrefour si la Profi. Acum intrăm în baza lor de date, iar ei fac solicitare de marfă şi unde au preţul mai bun, cumpără. Comenzile în mod normal vin şi o dată pe săptămână şi de cinci ori, diferă de cerere. Noi avem marfă să le onorăm cerinţele. Avem peste 1.500 de tone de mere la momentul acesta, în depozite, sortate şi amblate în lădiţe”, a declarat Claudiu Popa, specialist inginer horticol, mebru în în Cooperativa „Frumosul de Voineşti”.

Supermarketurile au cerut un anumit calibru. Mărul perfect, în opinia lor, trebuie să aibă diametrul de cel puţin 65 de milimetri

„Vor soiuri autohtone, Prima, Pionier, Frumos de voineşti, Ionatan, Golden, Stark, Mutsu, Florina, Idared ect. Preţurile oscilează, iar negocierea se face săptămânal. Noi trimitem la începutul săptămânii preţul pe care îl vrem şi ei acceptă sau nu, dar este important că putem trata cu ei. Nu s-au angajat să ia o cantitate anume de la noi. Sunt interesaţi de marfa noastră, dar preţul să fie corect şi pentru noi şi pentru ei. De la noi pleacă mărul cu preţul pieţei. Este un preţ bun pentru anul agricol 2018, ceea ce e bine, că dacă îl dădeam la samsari luam cel mult trei sferturi, sub preţul supermarketurilor”, mai spune Claudiu Popa.

35 de producători, cu diferite suprafeţe s-au înscris în Cooperativa „Frumosul de Voineşti”, iar suprafaţa totală acoperită este de 180 de hectare. Cotizaţia anuală pentru fiecare membru este de 500 de lei.

„Avem desfacere şi asta conteaz foarte mult, pentru că pomicultorii stăteau cu merele în curte, fără să aibă cui să le dea. Piaţa este blocată acum. Au vrut mulţi să intre, dar nu am putut să primim mai mult de 35 prin statut. Pentru la anul mai avem câteva cererei, dar am stabilit ca primirea de noi membri să se facă o dată pe an, pentru că asta include hârţogăraie multă”, adaugă Claudiu Popa, specialist inginer horticol, mebru în în Cooperativa „Frumosul de Voineşti”.

Grupul înfiinţat anul trecut are în componenţă specialişti horticoli, dar şi producători de rând. Şase dintre sunt cei mai mari producători ai comunei Voineşti, cu zeci de hectare de livezi.

„Ne ajută să vindem marfa, nu aveam să ce făcem cu ea”

Nae Fântâneanu, un producător care a intrat în Cooperativă cu 5 hectare de mere, spun că desfacerea mărfii este cel mai bun lucru.

„Ne ajută să vindem marfa, petnru că nu aveam să ce făcem cu ea. Sper să nu intervină natura, pentru că anul acesta avem un preţ, anul viitor alt preţ. Pe de altă parte ne poate doborî concurenţa din Ungaria sau Polonia. Chiar şi românii s-e duc să ia mere din alte ţări, dar statul poate interveni în problema aceasta, în sensul că atunci când nu sunt mere la noi, să aducă şi din afară, dar când avem noi să ia de la noi supermarketurile. Asta vrem. Cooperativa d-asta am înfiniţat-o, pentru a intra în marile magazine”, spune producătorul.

În alte două zone legumicole importante din Dâmboviţa, Lunguleţu (cunoscută pentru producţiile de cartofi şi varză) şi Băleni ( cunoscută pentru leguminoase) nu există, deocamdată, nicio astfel de asociere care le-ar aduce câştiguri însemnate fermierilor.

„Sper ca în viitor să rezolvăm problema desfacerii în zonă, care este cea mai mare problemă. Noi vrem să facem pe viitor şi un depozit al asociaţiei, cu linie de sortare, cu linie de procesare pentru gemuri, magiuni, sucuri naturale şi chiar şi ţuică, produsă în condiţiile legii, pentru a evita sancţiunile. Cred că în Băelni sau Lunguleţu nu merge treaba din cauza lipsei curaj a oamenilor. Acolo nu au experimentat până acum această formă de asociere. Şi la noi a fost greu, dar oamenii au înţeles că pot avea numai avantaje din această unire”, mai spune Claudiu Popa, inginer horticol.

În Lunguleţu sunt înregistraţi 800 de producători de cartofi şi varză.