Târgovişte

articolul anterior articolul urmator

De ce îşi incendiau strămoşii noştri locuinţele după moarte. Arheolog: „Construcţiile se păstrau foarte bine” FOTO

1
27 Sep 2021 01:25:03
Autor: Corina Slămnoiu
FOTO: Ana Ilie, arheolog
FOTO: Ana Ilie, arheolog

Străbunii noştri îşi incendiau casele după moarte, este concluzia la care au ajuns arheologii care fac săpături în satul preistoric de la Geangoeşti, judeţul Dâmboviţa, aşezare veche de 6.000 de ani. Satul aparţine în totalitate culturii Gumelniţa.

Vorbim de o aşezare de tip „tell” care prezintă şase niveluri de locuire. Munca arheologică este una extrem de grea şi laborioasă şi începe în fiecare dimineaţă, la ora şase.
 
Lucrul cel mai interesant este că străbunii noştri îşi incendiau casele după moarte.„Îşi incendiau locuinţele. Există această practică pentru această zonă a Europei şi Anatolia, nu pentru Europa Apuseană. Se credea că astfel se consolidează foarte bine pereţii, construcţia în sine se păstrează foarte bine. Erau nişte construcţii foarte solide şi la sfârşitul vieţii lor era incendiate cu tot ce se găsea la interior. Practic, săpăm în dărâmăturile acestor locuinţe pentru a scoate în evidenţă inventarul care se află pe podea, inventar care este foarte bogat”, spune Ana Ilie, arheolog. 
 
Casele în acea vreme aveau cam cinci metri lăţime şi până la 10 metri lungime. Oamenii trăiau în acelaşi loc. Construiau, dărâmau sau incendiau după moarte, iar urmaşii construiau tot pe acelaşi loc. Săpăturile au scos la iveală multe obiecte extrem de interesante din perioada eneolitică.
 


 
„Am găsit o săgeată, o suliţă, sunt diverse obiecte. Îşi făceau armăturile armelor. Am mai descoperit foarte multe obeicte din lut sau piese din silex şi putem admira aici figurine feminine, masculine, obiecte miniaturale, suflători. Acesta ajută la intensificarea focului pentru a obţine temperatura necesară topiri cuprului, figurine zoomorfe”, mai spune Ana Ilie.
 
Luna trecută, pasionaţii de arheologie au putut vizita şantierul de la Geangoeşti. „M-a impresionat cel mai mult faptul că s-a păstrat bine atâta timp. Se văd urmele, fragmentele ceramice. Suntem conectaţi între noi şi este atât de aproape de noi totul. Dacă vorbim de un război, parcă nu trecem prin el, dar aici trecem efectiv prin pereţi, printre vase, suntem foarte conectaţi la realităţile lor. Am găsit vase multe, ele mă fascinează. Am găsit şi seminţe în ele. Şi procesul de restaurare mi se pare fascinant, pentru că am făcut practică şi la muzeul din Târgovişte”, ne-a povestit un tânăr viitor arheolog.
 


 
Aşezarea, datată în mileniul V î.e.n., şi împrejurimile au făcut obiectul unui proiect de cercetare şi evaluare a potenţialului arheologic al zonei.
 
Aşezarea este bogată în materiale arheologice, din cadrul cărora se remarcă mai ales plastica antropomorfă de lut ars. Majoritatea pieselor redau personaje feminine în picioare, excepţie făcând o singură reprezentare redată în poziţie şezând.
 


Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Mihai Adrian
27.09.2021, 11:18:32

Stai să înțeleg. Stămoșii nostri după ce mureau veneau și incediau casa în care au locuit doar așa ca să consolideze casa. Urmașii stăteau și se uitau cum mortu dă foc la casă. Apoi dacă se prăbușea făceau alta, dacă nu stăteau în ea că era mai trainică. Și tot așa pănă s-au plictisit și au lăsat prin casă multe obiecte și s-au mutat la oraș. Ce interesantă arheologia asta. Afli lucruri multe.

+1 (1 vot)
Modifică Setările