FOTO Şanţul Cetăţii din Târgovişte, singura construcţie militară de tip bizantino-sârbesc care a rămas în picioare în sud-estul Europei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şanţul Cetăţii. FOTO: C.S
Şanţul Cetăţii. FOTO: C.S

Fosta Cetate de Scauna a Ţării Româneşti de la Târgovişte a fost, de-a lungul timpului, un punct de referinţă pentru economia regiunii, iar marile cancelarii ale Europei îi acorau o atenţie deosebită, graţie domnitorilor vizionari care s-au perindat la domnie.

Fiecare domnitor şi-a pus amprenta asupra dezvoltării urbei şi, pe lângă ruinele fostei cetăţi, târgoviştenii se mândresc şi cu Şanţul Cetăţii, singura construcţie militară de tip bizantino-sârbesc din Sud Estul Europei care a rămas în picioare.  

Acesta face parte din tezaurul istoric al oraşului. Şanţul de apărare al Cetăţii se afla la marginea oraşului, fiind de fapt cursul râului Milioara.

Fortificaţia oraşului medieval a cunoscut cea mai mare dezvoltare în timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), care dublează practic grosimea zidurilor şi reface şanţul de apărare. 

Fortificaţiile Cetăţii de Scaun de la Târgovişte apar în memoriile cruciatul Hans Schiltberger de 1427, care menţioneză oraşul Târgovişte drept capitală a Ţării Româneşti, alături de Argeş. 

Începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea, Curtea Domnească din Târgovişte se transformă într-o adevărată fortăreaţă, cea mai mare şi mai puternică din ţară.

santul cetatii targoviste
santul cetatii targoviste

Cele 5 porţi de acces în cetate, ce purtau numele localităţilor spre care se îndreptau drumurile (Buzău, Argeş, Dealu, Câmpulung şi Bucureşti), au fost refăcute din piatră asigurându-le şi camere pentru corpul de gardă.

“Alături de cele cinci porţi de intrare în Târgovişte, Şanţul Cetăţii avea rol de apărare. Şanţul Cetăţii începea din dreptul Porţii Buzăului (Poarata Bucureştilor, cum o ştiu târgoviştenii). Această poartă era în şanţ. La 1645, şanţul pornea de la Iazul Morilor, unde este Tribunalul Dâmboviţa. Şanţul era străpuns de Poarta Buzăului, Poarta Câmpulungului şi de Poarta Bucureştilor. Acesta era sistemul de fortificaţie al Cetăţii de Scaun”, ne-a spus istoricul George Coandă.

În jurul Curţii Domneşti mai exista un şanţ de apărare. Împreunǎ cu nucleul domnesc alcǎtuit din casa 2, biserica veche, turnul Chindiei şi centura C1 de fortificaţii, Sanţul Cetăţii a format complexul curţii principale (curţii interioare, curţii de sus). 

Proiect european de modernizare şi reabilitare

Primăria Târgovişte are în lucru un amplu proiect de modernizare şi reabilitare a Şanţului Cetăţii, pe viitorul Program Operaţional Regional.

„Pe viitorul Program Operaţional Regional deja am depus fişa de proiect la ADR Sud Muntenia. Este un proiect finanţabil, urmează să demarăm etapa concretă de pregătire a documentaţiei, aprobare notă conceptuală, raport de specialitate în Consiliul Local şi demararea acestei investiţii care va fi finanţată pe următorul Program Operaţional Regional. Cred că va fi o investiţie destul de amplă şi de o valoare deosebită. Aşteptăm măcar în formă incipientă ghidul de finanţare”, a declarat primarul Târgoviştei, Cristian Stan în cadrul unei conferinţe de presă. 

santul cetatii targoviste
santul cetatii targoviste
santul cetatii tgv
santul cetatii tgv

PE ACEEAŞI TEMĂ:

Cât de reală este ipoteza mormântului lui Vlad Ţepeş la Curtea Domnească şi în ce loc ar mai putea fi îngropat cel mai sângeros domnitor din istorie

Secretele Bisericii Domneşti din Târgovişte: are cea mai mare galerie pictată cu chipurile domnitorilor Ţării Româneşti

Cum a regândit domnitorul Petru Cercel Curtea Domnească în secolul al XVI-lea. Viziunea care poate fi admirată şi astăzi

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite