Târgovişte

articolul anterior articolul urmator

FOTO VIDEO Sărbătoarea Geavrelelor, fără gerul Bobotezei. Tradiţia spune că fetele iordănite au şanse mai mari să se mărite anul acesta

0
6 Jan 2018 12:41:11
Autor: Corina Slămnoiu
Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele. FOTO George Enache
Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele. FOTO George Enache

Chiar dacă sătenii din Morteni s-au obişnuit ca în fiecare an, de Bobotează să fie ger, au organizat şi acum sărbătoarea Geavrelelor - o tradiţie veche din strămoşi. Evenimentul constă în împodobirea unor prajini lungi de 14 metri fiecare cu batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate.

Evenimentul are loc în comuna Morteni, din judeţul Dâmboviţa. Tradiţia spune că tinerele care sunt iordănite de trei ori şi-ar putea găsi alesul anul acesta. De asemenea, cei care poartă numele de Ion, Ioana, trebuie să îi primească pe colindători cu bucate alese.
 
Bătrânii sunt de părere că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta. Tradiţia însă nu mai este ţinută cu sfinţenie de domnişoare iar flăcăii fac steagul doar cu batiste cusute de femeile din sat în anii trecuţi.
 


 
Sărbătoarea a pălit puţin, însă, pentru că afară au fost temperaturi de primăvară. "Indiferent de vreme, că ninge, că plouă, că e ger, că e cald, noi trebuie să organizăm această sărbătoare pentru că dacă nu o facem într-un an, apoi nu o mai putem face 7 ani la rând", spune un localnic. 
 
Sărbătoarea Geavrelelor este o sărbătoare care simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească. De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi, adică ridicaţi pe sus de flăcăi. De asemenea, se spune că fetele au şanse mai mari să se mărite anul acesta dacă sunt iordănite.
 
Tinerii împodobesc prăjini cu panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de steag. Împodobirea steagurilor continuă cu ciucurii din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi un busuioc. Obieciul este o binecuvântare pentru locuitori, spun oamenii de cultură. 
 

Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele, mai ales că numai un steag trebuie împodobit cu cel puţin 1000 de batiste. Cele patru steaguri sunt pregătite de cei mai pricepuţi bărbaţi din sat care lucrează timp de mai multe zile la împodobirea acestora. Astăzi, ele au fost sfinţite de preotul din sat, precum şi apa, în centrul satului.
 
Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani. După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajun de Crăciun când sunt aduse la biserică pentru a fi sfinţite.
 



 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii