„Furturi“ din muzee celebre comandate de marele Nicolae Iorga. „Pictorul-hoţ“ trebuia să introducă în ţară portretele lui Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş

Portretul voievodului Vlad Ţepeş

Pictorul Vasile Blendea a avut o misiune mai puţin obişnuită în artă. Istoricul Nicolae Iorga i-a încredinţat o sarcină prin care trebuia să aducă acasă figurile unor mari domnitori ai neamului românesc.

Vasile Blendea a trăit în perioada 1895-1988. S-a născut în Gorj şi a murit în Bucureşti, dar activitatea de cadru didactic, pictor şi sculptor îl leagă strâns de Târgovişte. A urmat cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti. Participă la saloanele oficiale din Bucureşti şi la “Salone des artites francais” din Paris. Beneficiind de o bursă de studii, urmează Şcoala Română la Fontenay-aux-Roses. Face călătorii de studii în Germania, Austria şi Elveţia. Între 1930 – 1953 este profesor la Liceul “Ienăchiţă Văcărescu”.

„Artistul plastic Vasile Blendea a realizat numeroase monumente de for public închinate erosimului soldatului român pe fronturile Primului Război Mondial, dezvelite în multe localităţi din Dâmboviţa. Restaurează bicturi bisericeşti de ev mediu la Târgovişte şi Potlogi. Realizează o adevărată suită de picturi peisaj târgoviştene”, se arată în Enciclopedia Oraşului Târgovişte.

Copiază portretele lui Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare

Tocmai talentul său îl face pe Nicolae Iorga să îl trimită, cu girul Academiei Române, în Austria, Germania şi Elveţia ca să copieze portretele de voievozi români aflate în muzee şi colecţii de artă din aceste ţări, “marele istoric ilustrându-şi câteva din lucrările sale cu excelente copii reprezentându-I pe Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare”. 

În castelul din Ambras-Tirol, Vasile Blendea descoperă faimosul portret al lui Vlad Ţepes, pe care-l copiază în excelente condiţii. De asemenea, copiază, cu textele şi ornamentele, Evanghelierul lui Ştefan cel Mare. Lui i se datorează busturile lui Vlad Tepes si Dan al II-lea, monumentele Badea Cârţan, Meşterul Manole, Tudor Vladimirescu, Nicolae Iorga, precum şi lucrările "Proclamaţia de la Pades", "Constructori" şi "Înfrăţire".

Atelierul acestui mare artist plastic este adăpostit astăzi, în urma demolării locuinţei în procesul de sistematizare urbană, în casa monument de arhitectură “Angela Georgescu”, o locuinţă veche, cu pridvor închis cu geamlâc, monument de arhitectură românească de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, situată pe strada Grigore Alexandrescu din Târgovişte (sediul Muzeului Vasile Blendea).

Muzeul ”Vasile Blendea” din Târgovişte a fost constituit în urma donaţiei familiei Maria şi Constantin Blendea, iar patrimoniul său este alcătuit din lucrări de artă: sculptură, pictură, desene, schiţe de artă monumentală, piese de mobilier, dar şi textile, materiale de lucru, ceramică şi obiecte personale.

Colecţia conţine o mică parte din lucrările de sculptură monumentală, pictură sau desen legate de cetatea Basarabilor. Ca pictor, Vasile Blendea lucrări de referinţă, precum "Clopotniţa de la Curtea Domnească", "Târgovişte sub zăpadă", "Biserica Sf. Ionica" sau "Intrarea la Curtea Domnească".

Cele mai evocatoare lucrări sunt acelea în care este redat personajul Ion, fie ”Desculţ în zăpadă”, fie ”Cu coşniţa” ş.a. Aici pot fi văzute machete la dimensiunea naturală ale unor lucrări omagiale amplasate în diferite comune din judeţ, precum cele din Răzvad (Jertfa şi Despărţirea) şi Voineşti (Omagiu eroului), care alcătuiesc împreună cu cel din Ocniţa (Paza ţării) un ansamblu de patru lucrări monumentale, legate printr-o povestire istorică dedicată apărării hotarelor ţării, indiferent de sacrificiul făcut.