Istoria primei şcoli săteşti gratuite din România. Unde şi când a fost înfiinţată
0
Biserica a jucat un rol important în societăţile din întreaga lumea încă din vremuri străvechi. A vindecat suflete, dar a şi educat personalităţi. Biserica a asigurat cadrele necesare desfăşurării procesului de învăţământ şi a contribuit activ la reformarea şi dezvoltarea acestuia
Unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai Bisericii, Mitropolitul Neofit I Cretanul, a înfiinţat, la Pătroaia, în judeţul Dâmboviţa, la 1746, prima şcoală sătească gratuită din istoria învăţământului românesc.
Eliberează din rumânie pe toţi ţăranii de pe moşiile Mitropoliei, răscumpărând cu banii săi paguba presupusă, în 1746. A cumpărat cu bani proprii moşia Pătroaia (jud. Dâmboviţa), pentru a acoperi lipsa ce s-ar fi făcut mitropoliei prin eliberarea tuturor românilor din Târgovişte şi Bucureşti, de pe proprietăţile mitropoliei.
În acelaşi an a înfiinţat o şcoală în satul Pătroaia, judeţul Dâmboviţa (pe o moşie cumpărată pentru Mitropolie din banii săi), unde au învăţat carte, gratuit (subvenţionată de Mitropolie), toţi copiii ţăranilor (1746-1774).
În ceea ce priveşte activitatea sa culturală, dincolo de tipărirea unui număr important de cărţi bisericeşti şi înfiinţarea şi înzestrarea bibliotecii Mitropoliei, mitropolitul Neofit se implică în reorganizarea şi reformarea Bisericii.
Grup de elevi de la Şcoala Pătroaia. FOTO: Facebook
Mitropolitul Neofit Criteanul, de neam grec, s-a născut pe la anul 1690, în insula Creta, şi decedat la 16 iunie 1753, în Bucureşti.
Venit în Ţara Românească pe când era ieromonah, în anturajul domnului Constantin Mavrocordat, ca dascăl al copiilor acestuia.
Pentru prima dată, sub supravegherea şi îndrumarea mitropolitului, preotul de parohie este obligat să ia parte, activ, la viaţa de zi cu zi a creştinului.
În privinţa tipăriturilor, mitropolitul Neofit s-a îngrijit să tipărească multe cărţi, pentru care a plătit chier el: "Molitvelnicul" (1741), "Liturghierul" (două ediţii: 1741 şi 1746), "Catavasierul" (1742), "Evanghelia" (trei ediţii: 1742, 1750 şi 1753), "Triodul" (două ediţii: 1742, 1746), "Apostolul", "Penticostarul", "Antologhionul" (toate în 1743), "Octoihul" (1746, 1752), "Ceaslovul" (1747), "Psaltirea" (1748), "Învăţătura bisericească a lui Antim Ivireanul" (1741), "Întrebări bogosloveşti", tradusă după scrieri ale Sfântului Atanasie cel Mare (1741), "Cazaniile" Iui Ilie Miniat, traduse pentru prima oară în româneşte (I742), "Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă" (1746), "Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur" (1746).
Se încarcă comentariile...
