Târgovişte

articolul anterior articolul urmator

ISTORIE Polcovnicul Badea Poroineanu, primul “poliţmaister” al Poliţiei Târgovişte

0
21 Mar 2014 08:36:26
Autor: Corina Slămnoiu
Personalul Poliţiei oraşului Târgovişte era format dintr-un şef, un ajutor, patru epistaţi, un îngrijitor al temniţei, doi dorobanţi călare, trei dorobanţi pedeştri, un căprar de dorobanţi şi un şef al biroului sevitorilor
Personalul Poliţiei oraşului Târgovişte era format dintr-un şef, un ajutor, patru epistaţi, un îngrijitor al temniţei, doi dorobanţi călare, trei dorobanţi pedeştri, un căprar de dorobanţi şi un şef al biroului sevitorilor

În Târgovişte, Poliţia a luat fiinţă încă din vara anului 1831, fiind condusă de polcovnicul Badea Poroineanu în calitate de “poliţmaister” sau “poliţian” , aşa cum este menţionat în documentele vremii, denumirea instituţiei fiind împrumutată din sistemul instituţional occidental.


Atribuţiile Poliţiei sunt fixate în anul 1832 prin Regulamentul de Organizare a Sfaturilor Orăşeneşti, unde se specifică faptul că, în sarcina Poliţiei întra “paza bunelor rânduieli şi ordinea obştii”, eliberarea biletelor de drum pentru locuitorii care vroiau să meargă în alte localităţi, precum şi legalizarea unor acte şi înscrisuri.
 
De asemenea, au fost stabilite atribuţii şi pe linia organizării pazei de noapte prin paznicii plătiţi de către locuitori (fiecare orăşean trebuia să plătească un om la două săptămâni).
 
În anul 1847, numărul paznicilor era de 40, comercianţii din centrul comercial plătind ei înşişi paznici pentru paza prăvăliilor proprii.
 
După înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 au fost luate măsuri severe de supraveghere a călătorilor străini . Evidenţa străinilor era ţinută într-un registru special de către Poliţie care lua măsuri ca aceştia să părăsească oraşul după expirarea termenului prevăzut în paşaport.
 
Patru epistaţi la Târgovişte
 
În anul 1854, în subordinea Poliţiei oraşului Târgovişte se aflau patru epistaţi a celor patru sectoare ale oraşului: roşu, galben, verde şi albastru atribuţiile lor constând în supravegherea paznicilor de noapte şi aducerea la îndeplinire a unor măsuri poliţieneşti.
 
La cele cinci bariere instalate la limita oraşului (Bucureşti, Piteşti, Câmpulung, Suseni şi Podul Mihai Vodă) funcţionau câte un căpitan şi un ajutor, aceştia fiind la rândul lor în subordinea Poliţiei.
 
De-a lungul timpului, sarcinile poliţiei târgoviştene s-au diversificat şi dintr-un opis al dosarelor constituite în anul 1861, aflăm că în subordinea şi răspunderea sa intră: serviciul de stingere a incendiilor, personalul celor cinci bariere ale oraşului, întocmirea catagrafiei, aducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătoreşti, rezolvarea unor pricini dintre locuitori (bătăi, certuri), încasarea amenzilor, înmânarea de citaţii, supravegherea alegerilor, aplicarea sechestrului judiciar, supravegherea respectării regulamentelor de construcţie  pentru clădiri şi împrejmuiri, precum şi închisoarea oraşului.
 
Personalul Poliţiei oraşului Târgovişte
 
Personalul Poliţiei oraşului Târgovişte era format dintr-un şef, un ajutor, patru epistaţi, un îngrijitor al temniţei, doi dorobanţi călare, trei dorobanţi pedeştri, un căprar de dorobanţi şi un şef al biroului sevitorilor. Sediul instituţiei consta dint-o singură încăpere dotată cu o masă, un dulap, călimări, scaune şi un dulap pentru arhivă, iar în perioada 1860-1864 a purtat denumirea de Prefectura Poliţiei Oraşului Târgovişte.
 
Periodic, au fost elaborate mai multe legi, dictate şi regulamente privind organizarea şi activitatea serviciului de poliţie.
 
Cele mai importante au fost: Legea pentru organizarea serviciului administraţiei centrale a Ministerului Internelor, din 19 aprilie 1892, Legea pentru modifiarea organizării poliţiei comunale urbane, din 19 decembrie 1902 prin care sunt fixate atribuţiile poliţiei urbane administrative aflată în subordinea şi întreţinerea primăriilor urbane şi Legea asupra Poliţiei Generale a Statului, din 1 aprilie 1903, care a stabilit prima organizare a Poliţiei române moderne şi care va schimba fundamental vechiul sistem de recrutare a personalului poliţienesc, cerându-se diplome de doctor sau licenţiat în drept pentru funcţiile mai importante (autor fiind ministrul de interne de atunci - Vasile Lascăr). Pe baza acestei legi moderne pentru vremea respectivă se va desfăşura întreaga activitate poliţienească din România până în anul 1929, când se va elabora o altă lege importantă.
 
Poliţia Târgovişte era condusă, în 1912, de Grigore Stefu – licenţiat în drept, iar contabil şef era Stefan Al. Brătescu, fratele scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti.


 
În perioada ocupaţiei germane din anii 1916-1918, Poliţia Târgovişte şi-a continuat activitatea în condiţii grele şi a fost supusă umilinţelor ocupantului.
 
După primul război mondial, la Târgovişte a luat fiinţă, în cadrul Poliţiei, o brigadă specială de siguranţă ale cărei atribuţii constau în supravegherea şi combaterea curentelor extremiste care atentau la siguranţa statului. 
 
Treptat, competenţele Poliţiei se lărgesc, instituţia ocupându-se  şi de probleme legate de evidenţa populaţiei, circulaţia pe drumurile publice, controlul străinilor rezidenţi etc., toate acestea fiind incluse în Legea de organizare a poliţiei din iulie 1929. Acum, iau fiinţă detaşamente de poliţie la Găeşti, Pucioasa şi Titu-Gară, activitatea lor fiind coordonată de Poliţia oraşului Târgovişte care joacă rolul de poliţie judeţeană.
 
Poliţiile din teritoriu erau organizate pe trei birouri: administrativ, judiciar şi de siguranţă. Biroul administrativ se ocupa de probleme legate de: circulaţie, moravuri, mobilizare, servitori, evidenţa populaţiei, executări silite, funcţionarea localurilor publice. Poliţia judiciară rezolva problemele legate de: crime, delicte, contravenţii, urmăriri, arestări, iar biroul de siguranţă se ocupa de rezolvarea problemelor legate de urmărirea mişcărilor şi indivizilor care puneau în pericol ordinea de stat şi integritatea teritorială a ţării.
 
În anii 1938-1939, în cadrul schimbărilor instituţionale generate de regimul de dictatură regală, Poliţia se unifică cu Jandarmeria. În anul 1940 se revine la vechiul sistem instituţional funcţionând astfel până în anul 1949.
 
Începând cu anul 1946, când se declară oraş comuna Răcari, se înfiinţează şi aici un detaşament de Poliţie.
 
La 22 ianuarie 1949, prin Decretul Prezidenţial nr 25 s-a înfiinţat Miliţia. Institiţia făcea parte din cadrul Ministerului de Interne şi avea drept scop menţinerea ordinii publice pe teritoriul ţării, asigura munca paşnică, securitatea personală a cetăţenilor şi apărarea bunurilor statului şi ale poporului. Fostele secţii au căpătat denumirea de circă de miliţie şi, în general, şi-au păstrat aceleaşi efective. Treptat însă, se vor face o serie de noi încadrări aşa că, începând din anul 1950, aproape toate cadrele vechi din poliţie, cu o vastă experienţă, vor fi înlocuite cu persoane noi, unele dintre acestea neavând nici o pregătire în domeniu.  
 
"Miliţia dâmboviţeană" a luat naştere în 1968
 
Pe atunci, oraşul Târgovişte şi împrejurimile făceau parte din raionul Ploieşti, judeţul Dâmboviţa fiind înfiinţat abia în 1968, odată cu noua împărţire administrativă şi teritorială a ţării.
 
Miliţia dâmboviţeană va trece la o altă etapă a existenţei sale. La 18 noiembrie 1969 s-a creat un nou cadru organizatoric şi de funcţionare a Miliţiei, fiind înfiinţate: Inspectoratul de Miliţie al judeţului Dâmboviţa, Miliţia Municipiului Târgovişte, servicii, secţii şi birouri ale miliţiilor orăşeneşti, comunale şi feroviare. Pe parcurs unele structuri şi compartimente au suferit modificări însă, în esenţă, structura a rămas aceeaşi. Miliţia a funcţionat până la 27 decembrie 1989 când, prin Decretul-Lege nr. 2 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, denumirea de Miliţie s-a schimbat în Poliţie, prin aceasta marcându-se practic începerea transformărilor structurale în această instituţie, determinate de evenimentele desfăşurate în decembrie 1989, rămânând însă ca armă a Ministerului de Interne.

 
O altă schimbare majoră s-a realizat în toamna anului 2002 odată cu demilitarizarea Poliţiei Române şi cu înlocuirea gradelor militare cu grade profesionale. De atunci, Poliţia Română se află într-un proces de modernizare şi reformare legislativă, structurală şi operaţională.
 
La începutul anului 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, rolul Poliţiei Române s-a lărgit, fiind necesar să asigure o mai mare profesionalizare şi sincronizare cu poliţiile altor state.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii