Lucruri puţin ştiute despre principesa Martha Bibescu, femeia care i-a sedus pe francezi cu frumuseţea şi inteligenţa ei

FOTO Arhivă

Principesa Martha Bibescu (n. 28 ianuarie 1889, Bucureşti - d. 28 noiembrie 1973, Paris) a fost considerată una dintre cele mai inteligente şi frumoase femei din România. Romancieră, poetă, politiciană şi memorialistă română, Martha Bibescu a fost foarte apreciată şi în Franţa, acolo unde a fost premiată de Academia Franceză.

A fost fiica lui Ion Lahovary, iar după mamă se trăgea din familia Mavrocordat. Educată la Paris încă de la vârsta de doi ani, a publicat foarte devreme, în 1908, după ce călătorise în Persia şi-a publicat impresiile, premiate de Academia Franceză. 

Legătura cu Târgovişte

Prietenă cu Proust, Cocteau,  a primit în 1954 premiul de excelenţă al Academiei Franceze.  Pentru Târgovişte, o mare valoare o are jurnalul  din 1915, în care evocă viaţa la Târgovişte, din 16-17 mai,  vechea capitală a Ţării Româneşti, devenită orăşel de provincie, “loc de extaz şi agonie, de mărire şi cădere a Basarabilor”, se arată în Enciclopedia Târgoviştei. 

La biserica Stelea a admirat mormântul original care semăna în totul cu mormintele ducilor de Lorena de la Nancy. La Mitropolie a stăruit în faţa inscripţiei de pe mormântul distrus al prinţesei Bălaşa Brâncoveanu, moartă la vârsta de 15 ani. 

„Are cuvinte aspre pentru restauratorul Mitroppoliei Emile Andre Leconte du Nouy, pe care îl auză de barbarie şi-l făcea vinovat de distrugerea mormintelor şi împrăştierea rămăşiţelor pământeşti ale prinţesei pentru a planta un calorifer în biserică. Nemulţimită pentru că venise de la Viollet la Duc, a restaurat Mitropolia de la Târgovişte, lăsânndu-i doar o turlă din şapte câte avea iniţial, permiându-şi să azvârle “claie peste grămadă sub un şopron frumoasele piese de pe vremea lui Brâncoveanu”, se mai arată în Enciclopedia Târgoviştei.

Nu uită să amintească cum „ţigăncile salahoare” s-au împodobit cu bucăţi de cercei ş de broderii de aru găsite în mormânt. La Mănăstirea Dealu a trăit un intesn sentiment rporpriei descendenţe ilustre, care prin boierii Greceni, se considera urmaşă a marelui voievod.

Femeie de succes

Se spune despre Martha Bibescu că a fost dăruită cu toate atuurile femeii perfecte: frumoasă, inteligentă, elegantă, talentată, sensibilă, bogată. Atuurile nu i-au adus însă o viaţă perfectă şi nici un destin lipsit de neîmpliniri. 

A devenit prinţesa Martha Bibescu intrând într-o familie princiară la 16 ani. Viaţa de care a avut parte alături de soţ nu a fost însă una de prinţesă. „A da o virgină pe mâna unui barbat este ca şi cand ai da un Stradivarius pe mâna unei maimuţe”, avea să scrie, câţiva ani mai târziu, prinţesa Bibescu despre căsătoria prematură.

Prinţesa Martha Bibescu: „Moşiile noatre sunt în interiorul nostru“

Cu toate acestea, în 1945, Mogoşoaia îi este luată prinţesei. Ea părăseşte România în septembrie 1945, după ce se asigură că Palatul Mogoşoaia este trecut pe lista monumentelor istorice. Pleacă la Paris, cu durere, dar fără teamă sau revoltă: „Mă simt ciudat de detaşată, liberă şi puternică, luându-mi adio de la tot ce am iubit pe acest pământ ameninţat: cele două case, cele două grădini ale mele, câmpiile şi pădurile moştenite de la tatăl meu, care ţinea la ele. Secretul celor care sunt legaţi de pământ, ca noi, e că moşiile noastre sunt în interiorul nostru. Chiar dacă le pierdem, ele ne rămân. Am în inimă balta mea, cu apele ei adormite, fagii şi munţii mei nu mă vor părăsi niciodată…“