Mihai Viteazul, primul „reporter de război“ din România. Cum a pus domnitorul umărul la întemeierea presei

Există o unanimitate în rândul istoricilor şi istoricilor literari care îl consideră pe Mihai Vitazul, primul “reporter pe război”

Începutul presei în România îl putem pune pe seama apariţiei tiparului în Ţara Românească, în secolul al XVI-lea, atunci când, la 1508, călăgărul Macarie tipăreşte prima carte, un Liturghier, în slavonă. Cu toate acestea, întemeietorul presei „avant la lettre“ poate fi considerat domnitorul Mihai Viteazul.

În timpul lui Mihai Viteazu se poate vorbi de primele curţi “academice” la Târgovişte, unde era promovată poezia, arta plastică, erau invitaţi pictori şi scriitori străini, cum a fost marele pictor italian Pugiela, care a venit la Târgovişte şi a pictat la Curtea Domnească. 

De asemenea, spun istoricii, Mihai Viteazul, luând exemplul marelui Iulius Cesar, care informa poporul prin acele avizzo, în Forum, ar fi intemeietorul presei româneşti „avant la lettre“. El afişa la cancelarie buletine informative, prin care îi ţinea la curent pe boieri, dar şi pe apropiaţii săi, despre acţiunile sale. 

“Sunt nişte păreri ale unor istorici literari printre care George Călinescu şi Marin Sorescu, că în timpul domniei lui între 1593 – 1601, cât a domnit Mihai Viteazu, fiind un om cu o oarecare instrucţie intelectuală, cunoscător al câtorva limbi străine, a dorit să aducă la cunoştinţă, publicului din Cetatea Târgovişte ceea ce făcea el pentru ţară, fie să amintească de contactele diplomatice, pentru recunoaşterea lui ca domnitor şi recunoaşterea pretenţiilor sale asupra Transilvaniei, fie asupra luptelor sale cu otomanii dar şi cu Sigismund Bathory. Acele informări aveau căutare în epocă. Cei de la Curtea Domnească erau interesaţi de ele. Majoritatea populaţiei era, însă, analfabetă, iar informările ajungeau la public prin viu grai”, spune istoricul George Coandă.

„Într-un alert spirit reportericesc şi-a descris faptele de arme întru neatârnarea şi unirea Ţărilor Româneşti. Aşadar, «acest om fenomenal prin vitejie şi prin minte, această jertfă tragică», cum l-a portretizat sugestiv Eminescu – a fost să fie primul «om de presă» român“, se arată în "Istoria Târgoviştei din preistorie şi până la aderarea României la Uniunea Europeană, Cronologie Enciclopedică“, autor George Coandă.

Mihai Viteazul, primul “reporter pe război” 

De asemenea, există o unanimitate în rândul istoricilor şi istoricilor literari care îl consideră pe Mihai Vitazul primul “reporter pe război”. Domnitorul Ţării Româneşti s-a remarcat prin cele două memorii pe care i le-a înaintat ducelui de Toscana, Ferdinando de Medici, în care îi cere ajutor pentru bătăliile sale cu turcii. 

“Mihai Viteazul povesteşte campaniile din 1595 de la Călugăreni, Târgovişte şi Giurgiu într-un limbaj modern. Memoriile erau scrise în italiană şi ajungeau direct la ducele de Toscana. Se pare că, în afară de cele două memorii, el a mai adresat un memoriu împăratului Rudolf al II-lea, al Sfântului Imperiu Roman de naţiune germană”, mai spune istoricul târgoviştean.

Matei Basarb, posibil continuator al “informărilor” lui Mihai Vietazul 

“După Mihai Viteazul, alt domnitor nu a mai practicat asemenea tip de comunicare, dar există o suspiciune asupra lui Matei Basarb, în timpul căruia, la Târgovişte, ia fiinţă prima de formă de învăţământ superior din Ţara Românească – Schola greca et latina, în casele lui Constantin Cantacuzino, actualmente Clădirea la Scriitori. El încurajează învăţământul în limba română şi există o bănuială că prin stolnicul Constantin Cantacuzino, prin Udrişte Năsturel, care avea cea mai mare bibliotecă din Ţările Româneşti, ar fi încercat şi el să copieze modelul lui Mihai Viteazu”, adaugă George Coandă.