Programul Naţional de Cadastru, în ritm de melc. Motivul pentru care ANCPI nu ar dori cadastrarea totală a României şi câţi bani ar pierde din taxe, dacă s-ar realiza

Lansat joi, 30 aprilie 2015, Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) merge în direcţia greşită, atrag atenţia reprezentanţii mediului de afaceri din domeniul cadastrului, precum şi ai Uniunii Geodezilor din Romania (U.G.R.). Cu banii alocaţi, ANPCI se mişcă mult prea lent, atrag atenţia speciliştii, iar cadastrarea totală a României până în 2023 este un termen irealizabil în momentul de faţă.

ANPCI nu colaborează cu specialiştii din domeniu

Terenurile şi clădirile reprezintă mai mult de jumătate din avuţia naţională a majorităţii statelor lumii însă Guvernul României pare să nu înţeleagă lucrul acesta.

 „Am avut acum trei ani de zile închiat un protocol cu Agenţia Naţională de Cadastru. Din nefericire, acum un a fost reziliat unilateral. Nu ştim motivele, nici nu am întrebat. Protocolul  însemna să organizăm împreună simpozioane, de a participa la evnimente, de colaborare în general. Noi nu prea am fost consultaţi de Agenţie în special atunci când s-au modificat legile. Ele au apărut pe site-ul Agenţiei sau al MDRAP-ului. Noi am făcut nişte amendamente, dar nici măcar o frază din ce am spus nu a fost luată în calcul”, a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă susţintă la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului din Bucureşti, Cornel Păunescu, preşedintele Uniunii Geodezilor din Romania (U.G.R.), înfinţată în anul 1990,  având 1.000 de membri la nivel naţional. 

Acesta mai spune că sunt zeci de adrese prin care geodezii au cerut modificarea ordinului 700 care reglementează modul în care se realizează lucrările, dar degeaba. 

„Am avut intervenţii pe legea 7, legea profesiei, am încercat cu legea geodezului şi nicio frază din ce am spus noi nu s-a regăsit în nicio normă sau lege. În România cadastrul se poate realiza în două moduri: cadastru la cerere (sporadic) şi cadastru systematic, adică pe o suprafaţă mai mare. Pe cadastrul sporadic s-a realizat cam 22%”, adaugă Păunescu.

FOTO: ANCPI.RO

PNCCF este, practic, continuatorul unui alt program de cadastrare gratuită, denumit „CAESAR”, în valoare de 47 milioane de euro şi finanţat de Banca Mondială.  

„Din cele 51 de localităţi insluse în Caesar 1 şi Caesar 2 nu s-a realizat nici măcar jumătate, ceea ce însemnă că ritmul este defectuos şi undeva este o problemă. LA nivelul întregii ţări înseamnă 1%, pentru că în România avem undeva la 40 de milioane de parcele. Agenţia ar dori să realizeze cadastru sistematic până în 2023. În lume avem trei feluri de realizare a cadastrului. Ieftin, rapid şi precis. Aşa ceva nu se poate şi nu s-a realizat în nicio ţară. Dacă vrem ieftin şi rapid, nu se poate precis. Dacă Agenţia nu va colaobora cu noi nu văd cum o să realizeze acest proiect”, a mai precizat Cornel Păunescu. 

„TRAI PE VĂTRAI”, LA ANCPI

Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) îşi propune ca până în 2023 să cadastreze 2.360 de comune (UAT-uri). 

„Ca să se termine cele 2.360 de UAT ar trebui să se încheie lucrările pentru 234 de UAT-uri pe an. Până acum ritmul este atât de lent încât sunt doar 132 de UAT, nici astea toate terminate. În acest ritm lucrările se vor termina în 2043.  Agenţia a angajat în ultimul timp 600 de persoane doar ca să verifice lucrările. În sistemul privat, în toată ţara lucrează 1.800 de specialişti. Ei au angajat o treime din cât avem noi doar ca să verifice”, spune Valeriu Manolache, preşedintele Asociaţiei Patronale de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

CUM S-AR PUTEA DEBLOCA SITUAŢIA 

Deşi există o lege pentru toată lumea, în realitate firmele care activează în domeniu se lovesc de practici diferite, de la un judeţ la altul.

„Din punctul nostru de vedere ar trebui schimbat cadrul legislativ, care este stufos, incoerent şi contradictoriui. Al doilea aspect ar fi lipsa unei conduceri unitare şi autoritare la nivel central, pentru că regulile de realizare a unei lucrări de cadastru sunt unice. În realitate, diferă de la judeţ la judeţ, de la inspector la inspector în cadrul aceluiaşi judeţ. În al treilea rând vorbim de partea de finanţare. Taxa de avizare percepută de ANCPI pentru o lucrare de cadastru sporadic este de 120 de lei. Deci Agenţia, doar ca să verifice dosarul, ia 120 de lei. Timpul ăsta de verificare nu poate depăşi o oră. Noi, pentru un hectar de lucrări, pentru cadastru sistematic, suntem plătiţi tot cu 120 de lei, cu tot cu TVA”, adaugă Manolache.

Preţul ar trebui să se stabilească în funcţie de timpul de lucru necesar pentru realizarea lucrărilor, raportat la cifrele INS şi la salariul mediu la nivel naţional, mai spune acesta. În ţările dezvoltate precum Germania sau Franţa subiectul cadastrării naţionale este închis de multă vreme. 

„Napoleon a venit cu ideea cadastrării. A ocupat nişte teritorii şi trebuia să ştie şi ce taxe şi biruri trebuie să culeagă de acolo şi atunci trebuia să ştie ce are fiecare. Ăsta e interesul statului să ştie ce are fiecare cetăţean, să ştie cât să impoziteze şi pe cine. Se poate întâmpla ca în acte să ai declarat un hectar şi în realitate să ai două. Sunt multe situaţii de acest gen. Diferenţele în intravilan sunt cam de 20% între ce e în acte şi ceea ce este în realitate. Iată de unde se pot recupera bani, trebuie doar să percepi corect. Despre asta e vorba şi statul ar trebui să fie primul interesat. E vorba de garantarea proprietăţii”, explică preşedintele Asociaţiei Patronale de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

Care ar fi interesul statului în necadastrarea întregii ţări

„Autofinanţarea ANCPI-ului pleacă din lucrările sporadice şi din taxe. Când se termină de cadastrat un UAT, o comună, fiecare metru pătrat se duce în Cartea Funciară şi ei nu mai iau niciun ban. Acesta ar fi  interesul nedeclarat al ANPCI. Cadastrul sporadic îl forţează pe cetăţean să meargă să ceară, să plătească, să vândă, să închiriere etc, şi atunci trebuie să îşi facă lucrarea. Dacă s-ar face cadastru sistematic, taxele sunt zero şi OCPI nu mai primeşte niciun ban. S-ar pune în dicuţie, probabil, şi de ce sunt atât de mulţi angajaţi. Cadastrul nu dispare oricum, se vinde, se cumpără, se alipesc sau se despart parcele”, mai spune Valeriu Manolache.

Suma totala prevăzută în Hotărârea de Guvern pentru lucrările cadastrale este de 484 milioane euro iar în programul operaţional regional sunt prevăzute peste 300 milioane euro pentru cca 660 UAT-uri din mediul rural.