Târgovişte

articolul anterior articolul urmator

Strategia pomicultorilor din Voineşti, în lipsa rachetelor antigrindină. „Investiţia e mare, dar măcar stăm fără grijă” FOTO

2
21 Jun 2021 03:38:02
Autor: Corina Slămnoiu
Pomicultorii din Voineşti îşi montează, pe banii lor, plase de protecţie antigrindina. FOTO: Daniel Onea
Pomicultorii din Voineşti îşi montează, pe banii lor, plase de protecţie antigrindina. FOTO: Daniel Onea

Dezamăgiţi că în zona lor nu există puncte de lansare a rachetelor antigrindină, pomicultorii din Voineşti, judeţul Dâmboviţa, montează pe banii lor plase ca să îşi protejeze culturile.

Mulţi agricultori au luat aceasă decizie costisitoare, după ce au constatat că grindina loveşte de cel puţin două ori, în fiecare an, zona respectivă. Nu toţi îşi permit însă o asemenea investiţie, în condiţiile în care acoperirea unui hectar de livadă costă circa 15.000 de euro.  
 
„Plasa antigrindină este necesară. Grindina este cel mai mare risc în zona noastră, în afară de secetă, pentru că este în schimbare clima. Chiar şi când este frig tot vine grindina. Au fost ani când am fost loviţi de câte două ori de piatră. Noi am făcut un credit pentru a implementa proiectul. Anul trecut şi-a făcut treaba această folie şi a protejat merii. Piatra este periculoasă în pomicultură, mai ales dacă pică atunci când merii sunt în floare, cum s-a întâmplat acum doi ani”, declară Daniel Onea, propreitarul unei livezi de 6,3 hectare.
 
Daniel Onea, din Voineşti, a câştigat, alături de fratele său, un proiect pe fonduri europene în valoare de 515.000 euro, cu cofinanţare de 30%, bani cu care şi-au reîntinerit plantaţia, au achiziţionat utilaje şi plasa anti-grindină.
 

Pomicultorii din Voineşti îşi montează, pe banii lor, plase de protecţie antigrindina. FOTO: Daniel Onea
 

Cât costă un hectar reîntinerit, acoperit cu folie antigrindină

 
„În primul rând, am ales să ne achiziţionăm plasă anti-grindină şi să înlocuim merii pentru că plantaţiile noastre sunt îmbătrânite. Investiţia este foarte mare. Ne raportăm la fungicide, la partea de îngrijire, la partea de recoltare, care se face mult mai greu. Plantaţiile acestea tinere sunt mai uşor de întreţinut. Cealaltă plantaţie nu mai producea prea mult, iar ce producea era calitate foarte slabă. Nu e foarte uşor, dar se poate face, dacă ai bani. Noi am avut un proiect de 70/30. Am luat fonduri europene de 515.000 de euro. Am luat şi utilaje. Investiţia la hectar, cu tot cu folie anti-grindină este de 60.000 euro”, spune proprietarul.
 
Cu ajutorul fondurilor europene, fraţii Onea şi-au realizat o plantaţie super intensivă, plasă antigrindină, sistem de picurare, de feritlizare şi tot ce trebuie. Distanţa între meri este de 1 metru, iar între rânduri de 3 metri.
 

Pomicultorii din Voineşti îşi montează, pe banii lor, plase de protecţie antigrindina. FOTO: Daniel Onea
 
„Noi am avut meri tot timpul, din tată în fiu. Este o tradiţie de ani mulţi la noi. Aşa ne-am născut, să trăim din mere. Nu ştiu ce fonduri vor veni, dar sper că tot pe partea de pomicultură la noi în zonă, pentru că trebuie să shimbăm plantaţiile, nu mai sunt rentabile. Viitorul zonei este mai bun dacă vom schimba plantaţiile, cum erau înainte reconversiile, cu plantaţii tinere, cu producţie bună”, adaugă el. 
 

Diferente de producţie

 
Dacă la plantaţiile tinere, super intensive, producţia este situată între 60 şi 100 de tone la hectar, cele vechi, îmbătrânite, dau un randament de cel mult 20 - 50 de tone la hectar, iar calitatea, de cele mai multe ori, este îndoielnică. Investiţia în întreţinerea livezilor este însă asemănătoare.
 
Pomicultorii din Voineşti îşi montează, pe banii lor, plase de protecţie antigrindina. FOTO: Daniel Onea
 
Fraţii Onea au 6,3 de hectare cultivate cu mere, iar livada este situată în zona Staţiunii de Cercetare de la Voineşti, pe un teren luat în concesiune. 
 
„Plasa antigrindină o ţinem doar pe perioada verii şi după aceea o dăm jos. Ea trebuie strânsă iarna, pentru că se poate rupe din cauza greutăţii zăpezii. E nevoie de cel puţin patru oameni ca să o strângem. Avem costuri în plus, investiţia este mare, dar măcar stăm fără grijă în privinţa producţiei. Schimbările climatice sunt vizibile, riscul e foarte mare”, mai precizează Daniel Onea.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Adrian Foangǎ
21.06.2021, 09:09:08

Astia nu mai plang ca nu-i ajuta statul, ca n-au unde vinde productia si alte asemenea gogosi.

-4 (8 voturi)
Ionel Marcu
21.06.2021, 10:24:32

Încă n-au cele 100 t/ha, merii sunt doar o nuielușă, Adriene. Peste 5-10 ani o să ceară statului să le cumpere merele, ca ăla cu castraveții. Noroc cu fondurile europene, altfel le-ar trebui 100 de ani ca să amortizeze investiția, la doi lei kilogramul de mere! Nimic despre sensibilitatea mai mare la boli a soiurilor columnare ! Ne plângem de pesticide la merele poloneze, să vezi la astea super intensive ! Tot la 10-15 zile or să treacă cu utilajul printre rânduri, lăsând un nor de insecticid și fungicid în urmă.

-3 (5 voturi)
Modifică Setările