Tânărul părăsit de mamă la naştere care se visează patron. „Vreau să fiu liber, să muncesc pentru mine, nu pentru alţii”
0
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa a început o campanie de sensibilizare a opiniei publice în privinţa beneficiarilor centrelor sociale.
Astfel, cred asistenţii sociali, societatea va înţelege mai bine că cei din sistemul de protecţie sunt cu adevărat speciali, că au suflete frumoase care merită ajutate şi au nevoie doar de afecţiunea şi înţelegerea celor din jur, fie că vorbim de copii, de adulţi sau chiar de vârstnici.
Mihai, un adolescent de 17 ani, beneficiar al unui modul de tip familial, din cadrul Complexului de Servicii Sociale Târgovişte Floare de Colţ, aflat în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa, are o poveste de viaţă aparte, el fiind un tânăr special. Se consideră o persoană sociabilă. A fost abandonat în spital chiar de la naştere şi încă de atunci a ajuns în grija asistenţilor maternali. Spirit liber, personalitate puternică, tânărul spune că nu îi place să fie îngrădit.
Respectă regulile în măsura în care poate, dar nu îi place să fie constrâns să facă ceva, iar aici cel mai bun exemplu poate fi faptul că nu i-a plăcut să fie pus să înveţe pentru şcoală. Nu excelează la acest capitol şi spune că se menţine pe linia de plutire. Este convins că îşi va încheia studiile, cel puţin cele liceale: „Nu am fost niciodată fan şcoală... Mi se pare că şcoala te orientează pentru a-ţi alege jobul pe viitor, dar doar în câteva domenii, în care eu nu m-am regăsit”.
Mihai, tânăr aflat într-un centru de plasament. FOTO. DGASPC Dâmboviţa
S-a ataşat foarte mult de o familie care l-a avut în grijă, iar ataşamentul a fost reciproc. Asistenta maternală a fost ”mama”, iar soţul său a fost ”tata” pentru Mihai: ”Mi se pare normal să le spui celor care ţin locul părinţilor mamă şi tată! Ţine de respect, de recunoştinţă.”.
Problemele de sănătate ale asistentului maternal s-au agravat, iar Mihai a ajuns la o altă familie, însă nu a fost un copil prea cuminte, după cum recunoaşte şi el. Îl îngrozea ideea de a ajunge într-un centru rezidenţial, dar a mai primit o şansă. Familia pe care o iubea atât de mult şi-a exprimat dorinţa de a-l lua înapoi în grijă, ceea ce s-a şi întâmplat, însă deja trecuseră 5 ani în care nu au mai stat împreună şi Mihai nu s-a mai acomodat aici. Deja adolescent, simţea că nu poate face tot ce îşi dorea şi în anul 2016 a cerut să fie dus într-un centru, unde a crezut că va avea libertatea pe care şi-o dorea, deşi avea doar 13 ani.
”Toată lumea îmi spunea cât de rău este în centre, tot felul de prostii. E chiar invers, mie mi se pare foarte bine aici. Poate am nimerit eu bine. Din ce auzisem, îmi imaginam că e ca o puşcărie. De fapt, este o locuinţă decentă, cu nişte colegi (nu le pot spune prieteni, e prea mult) şi oameni care au grijă de noi şi pe care eu îi apreciez pentru ceea ce fac!”, îşi aminteşte Mihai.
Mihai, tânăr aflat într-un centru de plasament. FOTO. DGASPC Dâmboviţa
Acum spune că îi este foarte bine în cadrul modulului de tip familial, se simte mai liber, chiar dacă a stat numai în interior în ultimul an. Locuieşte singur în camera pe care şi-a amenajat-o cum a dorit. A ajutat personalul să o văruiască şi o menţine foarte curată. Şi-a stabilit singur un program zilnic pe care îl respectă întocmai. Tot timpul liber îl dedică cititului şi deşi spune că nu îi place şcoala ne uimeşte cu faptul că citeşte cărţi de dezvoltare personală şi educaţie financiară. Este elev la profilul estetic al Liceului Tehnologic Spiru Haret din Târgovişte şi spune că pe viitor va avea propria sa afacere. „Vreau să fiu liber, vreau să muncesc pentru mine, nu pentru alţii. Ştiu că este greu, dar voi reuşi. Probabil că voi lucra într-o frizerie, într-un salon până strâng bani”.
Aflat în carantină, la un moment dat, după ce a fost infectat, Mihai a început să citească, nu operele de la şcoală, ci cărţile de dezvoltare personală, pe care le-a descărcat de pe internet. A continuat la alt nivel, educaţia financiară şi se pregăteşte să devină antreprenor. Cartea care l-a inspirat se numeşte ”Tată bogat, tată sărac". "Viaţa nu este aşa cum o credem noi. Noi ne legăm prea mult de ego şi luăm toate deciziile doar în funcţie de noi. Eu am decis să fac o schimbare în viaţa mea, să devin mai bun decât sunt. Am început cu sportul şi am continuat cu cititul. Nu am timp de altceva decât pentru citit. Mi-am dat seama că lipsea ceva din viaţa mea. Nu mă rugam deloc. Nici acum nu pot spune că mă rog prea mult, dar ştiu sigur că e cineva acolo sus care are grijă de mine. Ba chiar cred că este aici, cu mine! Dar cred că Dumnezeu vrea să fim noi liberi".
Nu şi-a cunoscut niciodată părinţii, iar acum spune că nu îşi mai doreşte. Îi cunoaşte pe doi dintre fraţii săi, dar nu a mai păstrat legătura cu ei. Crede că mai are 5-6 fraţi, dar ştie că în viaţa sa vor fi doar membrii propriei familii, pe care intenţionează să o întemeieze pe viitor: "Copilului meu îi voi oferi tot ce nu am primit eu şi aşa va fi!"
Asistenţii maternali spun că Mihai este un exemplu de putere, de ambiţie şi de responsabilitate şi au precizat că vor fi alături de el şi îl vor sprijini pentru a realiza tot ce şi-a propus.
Se încarcă comentariile...
