Via Muntenia, El Camino al României. Trasee de vis pentru ciclişti şi mâncare bună în zone încă nedescoperite

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Via Muntenia traversează patur judeţe şi are o lungime totală de 600 de kilometri
Via Muntenia traversează patur judeţe şi are o lungime totală de 600 de kilometri

Cu scopul de a promova bogăţiile turistice ale României, un bărbat, originar din Prahova a creat un proiect ce interconectează patru judeţe, pe anumite rute ideale pentru iubitorii de ciclism şi pentru cei cu rucsacul în spate.

Via Muntenia este proiectul la care lucrează de luni bune Liviu Ungureanu (45 de ani), psiholog la bază, pasionat la rândul său de ciclism şi de drumeţii. Acesta a gândit un traseu care conectează judeţele Buzău, Prahova, Dâmboviţa şi Argeş, într-un circuit superb, care promovează, în primul rând, România autentică. 

Via Muntenia este un drum ce va uni toate bogăţiile spirituale şi culturale de la est la vest ale Munteniei de sub munte. Cu rucsacul în spate ori pe bicicletă, călătorul va transcende timpul într-un mod unic. Vom face foarte multe trasee punctuale şi periodice pe fiecare zonă din lumea frumosului autentic românesc“, spune Liviu.

Lungimea totală a traseului este de aproximativ 600 de kilometri, dar fiecare biciclist poate parcurge cât doreşte, toate traseele fiind sigure în orice anotimp. 

Se pot alege două variante, respectiv Măgureni, Prahova-Cozia, numit „Drumul lui Mihai Viteazul“ sau Măgureni-Focşani, numit „Drumul doamnei Neaga“. Se poate chiar alege o variantă de cazare, cu luarea mesei în cel mai autentic mod cu putinţă, în casele oamenilor primitori sau în pensiunile acreditate. În curând va fi gata şi o aplicaţie care va conţine toate elementele necesare: de la trasee la puncte de atracţie turistică – muzee, case memoriale, artişti populari, monumente –, dar şi pensiuni, restaurante, puncte de cazare.

Festivalul din grădină

„Muzica ne încântă auzul, iar natura ne dă libertatea să ne bucurăm sufletul cu tot ce ne oferă viaţa mai frumos“, este mottoul după care s-a ghidat Liviu atunci când a decis, în urmă cu opt ani, să dea startul petrecerilor din grădina sa sub forma unui festival numit „Printre Măguri“. 

Festivalul se bucură an de an de nume sonore precum Mircea Baniciu, Direcţia 5 şi Alexandru Uşurelu. 

Via Muntenia

„Prima dată am început cu festivalul acesta la mine în grădină. Lumea mă lua la mişto, dar în vreo opt ani de zile am fost la egal cu Timişoara şi Cluj-Napoca. Am avut anul trecut vreo 10 concerte la mine în grădină. Ideea de Via Muntenia mi-a venit aşa, din neant. Având la mine în curte tot felul de ateliere, de workshopuri, am intuit că lucrurile frumoase se fac prin oameni şi atunci am zis că trebuie să găsesc oameni frumoşi care să adere la proiectele mele. Pe asta mizez şi acum, cu Via Muntenia. E o provocare şi pentru mine“, mărturiseşte Liviu Ungureanu.

Face totul din dragoste pentru natură, pentru frumuseţile locale care îi încântă pe turiştii din toate colţurile Europei. „Mă recomandă puţin faptul că am dus un festival pe nişte culmi importante. Făceam trasee organizate cu turiştii şi aşa mi-a venit ideea. Făceam trasee punctuale, în Dâmboviţa, în Argeş, şi mă gândeam că ar fi frumos să pun cap la cap aceste drumuri, dacă tot le ştiu atât de bine. Aveam şi o experienţă frumoasă, pentru că am făcut «El Camino» de două ori. Eu l-am făcut turistic, nu neapărat de pelerinaj. Mi-am dat seama că trăind în România e mişto, dar te obişnuieşti cu nişte lucruri şi nu e chiar în regulă. Am simţit asta pe propria mea piele“, crede Liviu.

Comunitatea, esenţială în succesul turistic

VIA MUNTENIA este un drum al tuturor oamenilor cu rucsacul în spate, al bicicliştilor performeri şi amatori, într-un cuvânt, al celor ce vor să se redescopere pe sine într-un cadru autentic românesc, cu oameni primitori, gospodari şi cu peisaje de basm, cu locuri încărcate de istorie. Liviu a terminat Psihologie şi Filosofie, dar a făcut şi mai multe şcoli profesionale. I-a plăcut să se implice în fel de fel de chestiuni. 

„Am făcut o grămadă de lucruri la viaţa mea. Am zis că dacă sunt prost, o să mor de foame. Am lucrat la diferite firme şi acum am vrut să merg doar pe pasiunile mele. Nu m-a interesat dacă am să câştig bani sau nu. Eu cred că fac multe lucruri bine, dar nu am vrut să excelez în nimic. M-am gândit că dacă voi excela în ceva anume, mă plafonez. Mă uit la prietena mea, care e manager la o firmă din America, ea e foarte bună pe management, dar alte lucruri nu ştie să facă, în afară de pedalat“, mai spune Liviu.

Vrea să dezvolte Via Muntenia bazându-se pe ideile sale, dar şi pe ajutorul comunităţii – de la oameni simpli la primari sau patroni de pensiuni şi restaurante.

Via Muntenia

„În principiu, ideile sunt ale mele, dar nu vreau să par un dictator, să fac eu tot. Vreau să mă consult cu toate primăriile pe unde trece drumul, ca să îşi pună fiecare amprenta. Vreau să mă ajute să punem semne, să vină cu o idee, site-ul îl fac eu. Un voluntar care doreşte să sprijine acest proiect să-şi aleagă o porţiune din traseu şi să o marcheze cu vopsea, iar primăriile să pună la intersecţii semne cu «Via Muntenia»“, este ideea sa.

Turişti străini pe poteci româneşti

Presa din Spania a aflat, cu ajutorul cumnatei sale, care este ziaristă în Bruxelles, de acest „El Camino“ al României şi în primăvară vine să stea de vorbă cu Liviu. 

„Nu cred că e doar atuul meu. Dacă unim toate chestiile astea, vom merge mai departe şi toate locurile se vor sedimenta în inimile noastre. Merg mult pe spiritualitate, pe tradiţie, pe căldura sufletească şi cred că suntem cei mai bogaţi din Europa la treburile astea. Nimeni nu ne bate dacă arătăm cum suntem noi, românii, cu adevărat“, crede el.

Via Muntenia

Turiştii se pot abate puţin de la drumul stabilit, pot să rămână la o pensiune, la o cramă, înnoptează, apoi se întorc pe traseul prestabilit din Via Muntenia. 

„Avem pensiuni, avem case de oaspeţi, dar atât de naivi am fost încât să nu coagulăm toate chestiile astea. Eu de multe ori nu iau bani turiştilor, le povestesc, le arăt ce ar putea mânca, unde ar putea dormi, pentru că se simt fantastic. Merg frecvent pe trasee cu turişti nemţi, finlandezi, şi rămân cu gura căscată de ce pot vedea la noi aici. Se plâng nemţii, de exemplu, că au ajuns ca nişte roboţi şi doar muncesc. Nu mai au gâze, nu mai au pomi, nu e mediu ca la noi“, mărturiseşte Liviu.

Patru judeţe, un singur traseu lung de 600 de kilometri

Prahoveanul Liviu Ungureanu nu vede neapărat o problemă că România nu are autostrăzi şi drumuri de mare viteză, pentru că avem deja ce ne trebuie. „Mă folosesc de traseele existente în mare parte. Oricum, în capul meu e toată comoara. Nu ştiu câţi au străbătut toată Muntenia pe toate traseele posibile şi imposibile. Am găsit un drum fantastic de la Buzău la Câmpulung, de la aşezările rupestre. Trăim cu ideea că nu ni s-au făcut drumuri în România, dar noi le avem de la străbuni şi le-am mai şi îmbunătăţit, fiecare cum a putut. Eu caut să mergem prin zone asfaltate, dar mai puţin folosite sau mai retrase, forestiere sau de sondă, pietruite, că nu vreau să aduc turiştii străini şi să se noroiască“, apreciază iniţiatorul proiectului.

Via Muntenia va avea şi un site tradus în trei limbi. În total, la proiectul acesta lucrează, efectiv, patru persoane. 
 

„Am un băiat care se va ocupa de site, eu voi merge pa partea de entertainment, de ghid al celor care vor să vadă minunăţiile noastre. Prietena mea mă ajută şi ea, sora ei scrie articole. Am făcut o asociaţie, am introdus actele cu «Via Muntenia» la OSIM. Site-ul nu se va întreţine singur, putem face o reclamă la o pensiune sau orice alt loc, pe nişte bani foarte puţini, dar de la mai mulţi, se vor strânge“.

Liviu pleacă adesea în drumeţii cu prietenii şi cu cei care au auzit de el şi vor să evadeze din cotidianul apăsător, care ne mănâncă ani din viaţă. A ajuns, astfel, să înveţe pe de rost fiecare circuit. 

Via Muntenia

„Cunosc fiecare potecă din Dâmboviţa, toată Muntenia, toate scurtăturile, unde poţi să mănânci bine, unde poţi să dormi. Eu am o grămadă de prieteni în Dâmboviţa, am o chimie extraordinară cu oamenii de aici. Mi se mai reproşează că nu mă axez pe Prahova, fiind prahovean, dar aici m-am simţit mai bine. Săptămânal, mă duc în ture cu prieteni, cu turişti, şi nu înţeleg cum să vorbeşti România de rău în afară, când ei vin la noi şi pleacă de aici cu gura căscată. Cred că noi am pierdut simţul măsurii“, spune uimit prahoveanul.

Drum pitoresc, hartă digitală

Chiar dacă traseul va cuprinde patru judeţe, în prima fază, mai pot intra şi altele în discuţie. „M-au sunat într-o zi 40 de primari. Am stat numai de vorbit la telefon. Vreau să cer primăriilor să mă ajute, pentru că toată birocraţia asta necesită timp şi aş pierde din creativitate. Primăriile au şi birourile de promovare a turismului şi mă gândesc că ar putea să mă ajute cu indicatoarele Via Muntenia, chiar dacă eu voi avea şi o hartă digitală pe care să o poată urmări turistul pe device-urile sale. M-au contactat multe persoane din Runcu, din Pietrari, care au cai, căruţă, să îi trec pe listă“, spune entuziasmat ciclistul.

Via Muntenia

„Deja mă gândesc la un al doilea «El Camino». De multe ori dau impresia că nu acord importanţă, că sunt aiurit atunci când îmi iau eu momentele mele de relaxare, dar eu aprofundez foarte mult lucrurile asupra cărora mă abat. Vreau să iasă lucrurile bine pentru că avem atâtea bogăţii în ţara noastră. Trebuie doar să te mişti. Eu merg pe teren şi văd oameni gospodari“, adaugă Liviu.

Via Transilvanica

Via Muntenia nu este singura idee de acest fel din ţara noastră. Via Transilvanica, un proiect al Asociaţiei Tăşuleasa Social, trasee de drumeţii montane, va avea aproximativ 1.200 de kilometri şi va străbate ţara de la nord la sud. Via Transilvanica va trece prin zece judeţe şi va ajunge până la Drobeta-Turnu Severin, la Podul lui Apolodor. 

Borna cu kilometrul zero a fost montată la Mănăstirea Putna. În 2021 au fost finalizaţi 800 de kilometri în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Braşov, Sibiu şi Mehedinţi. Fiecare kilometru din „Drumul care ne uneşte“ costă în jur de 1.000 de euro, iar banii provin din sponsorizări.

„Drumul lui Iacob“ 

„Drumul lui Iacob“ (în spaniolă „Camino de Santiago“ sau „El Camino“) reprezintă un ansamblu de trasee de pelerinaj creştin străbătute din Evul Mediu, ramificate în toată Europa, care au ca ţintă mormântul apostolului Iacob cel Mare din catedrala din Santiago de Compostela, din Galicia, Spania. Anual, ajung pe jos la Santiago de Compostela peste 150.000 de pelerini şi aproape trei milioane de turişti de pe toate continentele. În anul 1993, drumul principal de pe teritoriul Spaniei este declarat Patrimoniu Mondial UNESCO. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Cele mai frumoase trasee montane de toamnă din Bucegi, care pot fi parcurse inclusiv cu copiii

Via Transilvanica, un fel de Camino de Santiago al românilor

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite