139 de ani de la naşterea lui Brâncuşi. Apariţia pe lume a genialului sculptor,  marcată prin lampioane înălţate către cer lângă Coloana Infinitului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

139 de lampioane vor fi înălţate la cer în Parcul Coloanei, cu ocazia aniversării naşterii marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Evenimentul va avea loc în această seară, de la ora 21.00, în Parcul Coloanei fără sfârşit.

 Târgujienii sunt aşteptaţi în Parcul Coloanei pentru a-i aduce un omagiu lui Constantin Brâncuşi, artistul gorjean care a schimbat sculptura mondială prin lucrările realizate de el. „Centrul Municipal de Cultură «Constantin Brâncuşi» organizează, joi, 19 februarie, de la ora 21.00, în Parcul Coloanei, un eveniment în cadrul căruia vor fi lansate 139 de lampioane care vor marca aniversarea naşterii lui Constantin  Brâncuşi.  La eveniment sunt chemaţi toţi târgujienii care vor să-şi exprime într-un mod simbolic admiraţia şi recunoştinţa faţă de marele nostru sculptor“, a spus Doru Strâmbulescu, directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”.

Viaţa lui Brâncuşi 

Constantin Brâncuşi s-a în data de 19 februarie 1876 în Hobiţa, din comuna Peştişani, la aproximativ 20 de kilometri de Târgu Jiu.

Hobiţa

Este al şaselea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi. A învăţat să sculpteze lemnul pentru a confecţiona diferite unelte şi obiecte casnice de la tatăl şi bunicul său, cel care a ridicat biserica de lemn din Hobiţa.  

Hobiţa

Prima clasă primară o face la Peştişani-Gorj, apoi continuă şcoala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă şi ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangeri şi prăvălii. La 11 ani fuge de acasă la Târgu-Jiu, apoi la Slatina şi Craiova, unde lucrează într-o boiangerie, birt şi prăvălii. La 22 ani, Brăncuşi absolvă, în numai patru ani, în loc de cinci, Şcoala de arte şi meserii din Craiova, după care urmează Belle Arte din Bucureşti. În 1904 va pleca pe jos la Paris. În lungul său drum se opreşte o perioadă la Munchen, unde frecventează cursurile Academiei Regale De Belle Arte, iar pentru a se întreţine, practică meseria de infirmier. Ajuns la Paris lucrează un timp în atelierul renumitului Auguste Rodin. Pleacă după un timp rostind cuvintele devenite celebre, „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu creşte nimic). Expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris în 1906. În 1914 are prima expoziţie personala la New York, care face senzaţie, mai toate lucrările fiindu-i achiziţionate de colecţionarul american John Quin. Faima sa creşte necontenit. Artistul spunea că ţinuta, modul său de viaţă, dar şi arta au fost influenţate de ţara sa de origine prin simplitatea, bunul simţ şi dragostea de natură.

Ultimele cuvinte ale lui Brâncuşi

În anul 1957, Brâncuşi îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedeşte şi se împărtăşeşte, apoi îi mărturiseşte că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”. Pe data de 16 martie 1957, Constantin Brâncuşi se stinge din viaţă la ora 2 dimineaţa, iar în data de 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Moştenirea lui Brâncuşi pentru oraşul său

Brâncuşi a lăsat oraşului său un ansamblu, care reprezintă una dintre cele mai importante minuni ale României. Ansamblul monumental «Calea Eroilor» cuprinde mai multe lucrări renumite realizate de Brâncuşi: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit. Toate operele de artă sunt unite printr-o axă (n.r. - strada Calea Eroilor), care străbate oraşul.

Coloana fără Sfârşit se află în Parcul Coloanei, amplasat chiar la intrare în Târgu Jiu, pe drumul ce duce către Râmnicu Vâlcea, iar Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii se găsesc în Parcul Central aflat în zona centrală a oraşului. Cele două parcuri sunt unite de o stradă, în lungime de un kilometru şi jumătate, care este dreaptă ca o axă, şi se numeşte Calea Eroilor. Acest drum a fost gândit de însuşi Brâncuşi să facă parte din conceptul său arhitectural, astfel că întregul ansamblu monumental poartă denumirea de „Calea Eroilor“.

Calea „sufletelor eroilor"

Calea Eroilor, strada din Târgu Jiu în lungime de 1,5 kilometri este calea "sufletelor eroilor", un drum iniţiatic prin viaţă pe care eroii îl parcurg până la jertfa supremă. 

coloana infinitului

Un alt element important al ansamblului este Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, care se află pe axul Căii Eroilor şi a fost integrată creaţiei brâncuşiene, realizând o legătura între elementele ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, ea a fost reconstruită între anii 1927 şi 1938 şi inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncusi. Coloana fără Sfârşit reprezintă urcuşurile şi coborâşurile vieţii, dar şi înălţarea la cer a sufletelor eroilor.

Oraşul lui Brâncuşi nu are un muzeu dedicat marelui sculptor. În acest an, Ansamblul «Calea Eroilor» ar trebui, potrivit planurilor autorităţilor locale şi Ministerului Culturii, să fie inclus în patrimoniul UNESCO.

Citeşte şi 

Descoperire: primul loc de muncă al sculptorului Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuşi, amorezat de o jună americană: „Te îmbrăţişez din adâncul inimii şi te aştept cu cea mai mare dragoste“

Cât de înaltă e Coloana Infinitului şi alte curiozităţi despre opera lui Brâncuşi

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite