„Afacerea tramvaielor“, tunul  care a dus la demisia unuia dintre cele mai competente guverne din istoria României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Afacerea tramvaielor“, dinainte de Primul Război Mondial, care era controlată de către afaceriştii liberali, avea să ducă la demisia unuia dintre cei mai competenţi prim-miniştri din istoria ţării.

Vintilă Brătianu, primul primar liberal al Capitalei, a hotărât, în anul 1909, modernizarea transportului cu tramvaiul. Astfel, acesta a înfiinţat Societatea de Tramvaie Bucureşti (STB) şi a iniţiat o lege pentru obţinerea unui împrumut pentru construirea de noi linii de tramvaie, modernizarea celor vechi şi achiziţionarea unor vagoane noi. Un grup de investitori privaţi s-a asociat la STB cu 50%. Problema a apărut la împărţirea profitului, pentru că afaceriştilor le revenea un procent de 80% şi doar 20% Primăriei. 

Cea mai mare parte a profitului, la afaceriştii liberali

Planul de modernizare al STB a început să fie pus în aplicare au fost înfiinţate noi linii şi vagoanele vechi au fost înlocuite. La începutul anului 1911, în fruntea ţării a ajuns un guvern conservator condus de Petre P. Carp, care a pus în aplicare o serie de reforme revoluţionare în beneficiul ţării. Istoricul Anton Caragea arată că soarta STB avea să se schimbe în urma unei reclamaţii a unor locuitori de pe străzile Lipscani, Gabroveni şi Lucaci nemulţumiţi de introducerea liniei de tramvai, de zgomotul şi agitaţia produse. Ministrul de interne, Alexandru Marghiloman, a dat curs reclamaţiei şi a trimis-o spre verificare noului primar al Capitalei, Dimitrie Dobrescu. „Raportul primarului s-a arătat interesant: Primăria, deşi avea 50% din acţiuni, avea doar 25% din voturi, acţiunile fuseseră împărţite preferenţial doar clientelei liberale, astfel încât reprezentanţii Primăriei nu aveau niciun drept de control. În plus, Primăria primea ca beneficiu doar 20% din profit, în schimb plătea 100% din împrumutul făcut în 1909 la deschiderea Societăţii de Tramvaie Bucureşti. Cu alte cuvinte, plătea totul şi nu primea nimic“, menţionează Anton Caragea în lucrarea „Pagini de istorie ascunsă“. 

Conflict cu afaceriştii liberali

Ministrul de interne şi primarul Capitalei au dispus suspendarea activităţii STB şi ridicarea liniilor de tramvai de pe străzile Lipscani şi Gabroveni, dar conducerea STB a ignorat acest ordin. S-a iscat un conflict între STB, condusă de afaceriştii liberali, pe de o parte, şi Primăria şi Ministerul de Interne, de cealaltă parte. Mai mult decât atât, grupul de întreprinzători a decis să preia şi proprietatea asupra societăţii. „STB a decis să sfideze autoritatea de stat şi să micşoreze rolul Primăriei. Astfel, a declarat o nouă emisiune de acţiuni în care vechii acţionari (liberali în marea majoritate) primeau 75%, iar municipalitatea doar restul de 25%. A trebuit ca Ministerul de Interne să intervină şi poliţiştii să ia cu asalt sediul STB ca societatea să accepte numai de această dată ca Primăria să subscrie şi ea 50% din acţiuni, adică atât cât era nornal şi legal“, mai arată Anton Caragea. 

Au fost lansate acuzaţii grave între liberali şi ministrul de interne.

Afaceriştii liberali deţineau controlul în STB

Primarul Capitalei şi ministrul de interne au întâmpinat numeroase şicane atunci când au solicitat tabelul acţionarilor, care nu le-a fost pus la dispoziţie de la bun început. Au aflat că din cei 1500 de acţionari, 1259 erau liberali, iar dosarele de constituire aparţinea Băncii Naţionale, care se afla sub controlul liberalilor. Cei doi au cerut ajutorul primului ministru, care a decis să se implice în această problemă. 

În vara anului 1911, Primăria a cerut abrogarea legii din 1909 de înfiinţare a STB şi înfiinţarea unei noi societăţi, propuneri care au fost aprobate de Consiliul de Miniştri. STB a acţionat în judecată Primăria Capitalei căreia îi cerea să-şi subscrie acţiunile şi a deschis o altă acţiune la Tribunalul de Interne împotriva Primăriei şi Ministerului de Interne pentru amestec în afacerile unei societăţi particulare. Guvernul a aprobat înfiinţarea unei noi societăţi şi numirea unui nou Consiliu de Administraţie.

„Guvernul P.P. Carp pusese o dilemă în faţa justiţiei: intervenise, contrar Constituţiei care socotea proprietatea sacră  şi individabilă într-o societate particulară. Aceasta era acum chestiunea dezbătută la Tribunal. Bătrânul rege Carol I s-a arătat ostil acestei soluţii de mână forte şi intervenţiei într-o afacere particulară, (...) deaorece voia ca chestiunea să se tranşeze în justiţie“,

scrie istoricul Anton Caragea. 

Discursul lui Carp în Parlament

Guvernul a venit în Parlament cu propunerea privind o nouă lege de înfiinţarea a unei societăţi care să se ocupe de transportul tramvaielor, care a fost votată după un discurs al primului ministru Petre P. Carp: „Ce este afacerea tramvaielor? Afacerea tramvaielor este o afacere patriotică. Care sunt semnele uneie afaceri patriotice? Să vii cu un capital mic într-o afacere în care nu există niciun risc şi să ai câştiguri cât mai mari“. 

Demisia primului ministru

Totul urma să se decidă în instanţa de judecată. Dacă Tribunalul decidea să respingă propunerea Guvernului privind iniţierea unei noi legi, primul ministru urma să răspundă cu scaunul, lucru care s-a şi întâmplat. Tribunalul Ilfov a decis în luna februarie 1912 în favoarea STB şi că acţiunile Guvernului sunt contrare Constituţiei: „Legiuitorul s-a substituit misiunii tribunalului, rezolvând el însuşi propunerile făcute de minister în favoarea sa; rezultă că dispoziţiile legii din 1911 sunt contrare principiilor şi textelor formale ale Constituţiei“. Curtea de Apel a menţinut sentinţa, iar Înalta Curte de Casare a hotărât că tribunalul poate să judece problemele de neconstituţionalitate. 

Afacerea tramvaielor avea să ducă la demisia lui Petre P. Carp pe data de 17 martie 1912, deşi măsurile pe care le întreprinsese în domeniul educaţiei şio dde învăţământ au fost benefice României.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite